Saturday, February 27, 2010

Marea schimbare...

Schimbare... Un cuvant foarte des intalnit, mai ales in contexul actual economico-social, dar nu acel soi de schimbare ma preocupa la momentul respectiv... Duca-se unde contextul economico-social. Ma gandesc la schimbare, raportat la cat de des trebuie sa ne schimbam, cate ceva pe colo colo, ca sa ne suportam, sa fim... impacati cu noi? asa era expresia ?
Cine e impacat cu el ? De ce ne-am mai propune diverse schimbari daca am fi in fapt multumiti ?
Si mai ales... Cum trebuie sa ne schimbam ?
Evident ca nu e suficient sa te trezesti de dimineata sa zici... Gata! De acum incolo... Pe dracu.
Pe de alta parte, nici astea planificate din timp nu le vad sortite izbandei. Anu asta am de gand, incet incet, sa fac asa... Uhm... Dubitabil.

Ne schimbam in masura in care ne-o observa lumea cu care nu ne-am intalnit de mult timp. Oamenii care nu ne vad zi de zi... Traiesc eventual cu o idee de nu stiu cand, si-ti zic, Vai dar te-ai schimbat fata de acum nu stiu cat timp. Evident ca ne schimbam... Dar foarte putin voit!
In rest doar trec anii pe langa noi... si noi in consecinta, ne lasam schimbati, fara sa observam, propunandu-ne mereu, alte si alte schimbari... De neatins.

Asa ca eu nu-mi propun sa ma schimb. Vedem ce-o iesi...

Wednesday, February 10, 2010

Ceata...

Afara este intradevar ceata...

In rest, referitor la o oarecare incertitudine la care ne-ar putea duce gandul citind cuvantul ceata si cele 3 puncte de suspensie care-l urmeaza, nu este cazul.
Totu-i chinuitor de clar. Obiectivele evident ca exista si nici nu-s imposibil de atins.
Totusi... de-o claritate brutala, de genul revelatilor avute in somn care te determina sa te trezesti. Exclamand eventual un mult prea folosit, Evrica!

Prin urmare sa nu mai pierdem vremea...
Si sa continuam ... in ceata!