ma gasesc gandindu-ma tot mai des la cum interactionam unii cu altii, si ma refer aici la cercul de oameni pe care teoretic ii agreezi si-ti sunt cunoscuti, la cum ne petrecem zile impreuna, iesim in oras, mergem la diverse evenimente si de multe ori... e vorba de eveniment, e vorba de oras... nu iesim cu oameni de dragul lor, iesim ca sa nu platim tot taxiul singuri, ca sa nu fie nevoie sa interactionam cu oameni noi si ca sa nu fim singuri, intradevar treaba aia cu animalul social nu se poate ignora, avem nevoie de oameni. Dar de ce ? De ce sa iti petreci timpul cu "prieteni" cu care daca ai sta intr-o camera mai mult de juma de ora ti-ar venii sa te sui pe pereti de plictiseala si pana la urma v-ati uita la televizor sau ar mai venii cineva care sa anime, pe cat poate, urmatoarea jumatate de ora si tot asa... Probabil sunt total ipocrit aici pentru ca si eu fac asta, ies la cafele, merg in vizite, ma plimb prin parc... dar sunt constient ca nu imi e total ok. As prefera o conversatie interminabila... cu o persoana desteapta (...si cred ca la un moment dat va trebuii sa definesc exact ce vreau sa zic prin destept) care inevitabil se va sfarsii si posibil pentru ca nu v-a mai fi timp, sau va veni altcineva sau va trebui unu sa plece sau chiar se va ajunge la plictiseala.. dar macar s-a spart bariera de juma de ora, si pentru acel interval.. nu ai fi vrut sa fi nicaieri in alta parte, nu ti-a fost foame si nici sete desii sorbeai oricum dintr-o cafea sau un suc sau vin... era ceea ce vroiai, sa ai cu cine vorbii. E interesant cum ne coboram standardele aceste pentru toata motivele stupide [zic stupid acuma in tonul acid al diminetii si-mi asum faptul ca pun pret pe aceste motive...] cum ar fi prietenia sau prezumtia de indragostire. Vreau standarde mai mari, vreau sa nu mai vorbesc cu atata lume atat de mult pe subiecte atat de banale... Voua nu vi se intampla ? Normal ca vi se intampla...
Cert e ca nu le mentinem, si suntem cu totii o masa de oameni... cum ziceam si in post-ul precedent.. mediocri.
dar pentru aceste momente de razvratire ma felicit si in seri extraordinar de placute cum a fost cea de ieri... nu as accepta nicidecum mai putin decat ceea ce... nu implica nici o bresa in sistemul meu fabulativ de standarde. Vreau acel ceva ... sau nimic!
si cred ca iubesc pe cineva...
Sunday, May 18, 2008
Friday, May 16, 2008
fara motiv anume
Din nou de la tanarul Tutuneanu .... dar n-am mai nimic de zis.. o sa zic probabil, cand mi-o venii....
No bine, am revenit. Ca idee am putea sa scriu despre orice la momentul respectiv dar aparent mai nimic nu ar fi foarte important la momentul respectiv...
Dintre lucrurile banale... am mers la un concert John McLaughlin, destul de interesant, maine noapte aparent merg la noaptea alba a muzeelor ceea ce din nou ar putea fi semi-interesant si totusi raman cu o sene inimaginabila pentru orice cultural... sa citesc as zice, sa am discutii destepte, sa vad un film ? neah... nu film. sa citesc si apoi sa scriu, ar fi ceva! Prin urmare chiar nu am despre ce sa scriu...
Am inceput sa ma gandesc, la modul dubios, la cat de mediocrii suntem... mediocrii mediocrii mediocrii... si asta pentru ca nu facem nimic notabil, nu iesim in evidenta la scoala, in societate, nu facem frate... si asta probabil pentru ca nu vrem sa fim extraordinari... sau ne e frica nu suntem si nu vrem sa realizam asta si ca sa nu ne confruntam cu situatia in care nu am putea face chestii extraordinare asa ca... stam frate. ne vedem de viata noastra mediocra si nu cartim in nici un fel spre a vericifa daca putem sa facem ceva iesit din comun.
Si totusi, cum realitatea cotidiana tinde sa ne arate mereu, exista oameni care sunt perfect ignoranti la aspectul asta si nici in ruptul capului nu si-ar pune problema asta, pentru ca nu vor.. e prea comod sa stea asa... sa n-aiba aspiratii destepte ci sa se lafaie in mediocritate!
Urasc mediocritatea! Si totusi ma lafai in ea... Aiurea nu ? Chiar deloc! Este... cum obisnuiesc prea des sa zice unii... "Fucking life!"
Poate ar trebuii sa inchei aici... hai!
No bine, am revenit. Ca idee am putea sa scriu despre orice la momentul respectiv dar aparent mai nimic nu ar fi foarte important la momentul respectiv...
Dintre lucrurile banale... am mers la un concert John McLaughlin, destul de interesant, maine noapte aparent merg la noaptea alba a muzeelor ceea ce din nou ar putea fi semi-interesant si totusi raman cu o sene inimaginabila pentru orice cultural... sa citesc as zice, sa am discutii destepte, sa vad un film ? neah... nu film. sa citesc si apoi sa scriu, ar fi ceva! Prin urmare chiar nu am despre ce sa scriu...
Am inceput sa ma gandesc, la modul dubios, la cat de mediocrii suntem... mediocrii mediocrii mediocrii... si asta pentru ca nu facem nimic notabil, nu iesim in evidenta la scoala, in societate, nu facem frate... si asta probabil pentru ca nu vrem sa fim extraordinari... sau ne e frica nu suntem si nu vrem sa realizam asta si ca sa nu ne confruntam cu situatia in care nu am putea face chestii extraordinare asa ca... stam frate. ne vedem de viata noastra mediocra si nu cartim in nici un fel spre a vericifa daca putem sa facem ceva iesit din comun.
Si totusi, cum realitatea cotidiana tinde sa ne arate mereu, exista oameni care sunt perfect ignoranti la aspectul asta si nici in ruptul capului nu si-ar pune problema asta, pentru ca nu vor.. e prea comod sa stea asa... sa n-aiba aspiratii destepte ci sa se lafaie in mediocritate!
Urasc mediocritatea! Si totusi ma lafai in ea... Aiurea nu ? Chiar deloc! Este... cum obisnuiesc prea des sa zice unii... "Fucking life!"
Poate ar trebuii sa inchei aici... hai!
Tuesday, May 13, 2008
Atunci cand nu trebuie...
Se pare ca in momentele in care chiar nu ar trebuii sa am timp de treaba asta ma apuca.. spre exemplu saptamana asta ar trebuii sa fiu prins pana peste cap in invatat, sa nu mi se mai vada nici varful urechilor de atatea probleme pe care ar trebuii sa le rezolv, in principal legate de scoala si de cercetasi dar nu numai... si totusi uite-ma... la Tutuneanu, la o cafea, ascultand muzica la casti si scriind pe blog... e bine! :D
Ca sa revin totusi in acest post cu ceva semi-inteligent... Cum vedeti voi problema iubirii platonice ? De existat nici nu vreau sa intru in polemica aceea stupida despre cum nu se poate dom`le... orice prezumtie de iubire platonica va esua cras in vreun act sexual accidental sau si mai banal.. intr-un sarut si nush ce... baliverne! Platonicitatea asta a relatiei nu depinde decat de o stare interioara, acea stare care te face sa realizezi din cand in cand ca asa e bine... e frumos dar mai mult n-ar putea fi pentru ca... pentru ca asa e. Desigur exista si ipostaza in care relatiune este schioapa, la modul un om care constient, iubeste platonic si celelalt.. vreun trist romantic care iubeste, stiti voi.. cu tot avantul unui camion fara frane. Ipostaza in care cineva trebe sa fie omul mai mare si mai intelept care sa explice cum se joaca jocul asta cu dragostea platonica ... si ghiciti cine ? Doar nu tristul nu ? :P Desii nu neg ca... se poate intampla.
S-a dus atmosfera... mai vorbim
Ca sa revin totusi in acest post cu ceva semi-inteligent... Cum vedeti voi problema iubirii platonice ? De existat nici nu vreau sa intru in polemica aceea stupida despre cum nu se poate dom`le... orice prezumtie de iubire platonica va esua cras in vreun act sexual accidental sau si mai banal.. intr-un sarut si nush ce... baliverne! Platonicitatea asta a relatiei nu depinde decat de o stare interioara, acea stare care te face sa realizezi din cand in cand ca asa e bine... e frumos dar mai mult n-ar putea fi pentru ca... pentru ca asa e. Desigur exista si ipostaza in care relatiune este schioapa, la modul un om care constient, iubeste platonic si celelalt.. vreun trist romantic care iubeste, stiti voi.. cu tot avantul unui camion fara frane. Ipostaza in care cineva trebe sa fie omul mai mare si mai intelept care sa explice cum se joaca jocul asta cu dragostea platonica ... si ghiciti cine ? Doar nu tristul nu ? :P Desii nu neg ca... se poate intampla.
S-a dus atmosfera... mai vorbim
Subscribe to:
Posts (Atom)