Se pare ca in momentele in care chiar nu ar trebuii sa am timp de treaba asta ma apuca.. spre exemplu saptamana asta ar trebuii sa fiu prins pana peste cap in invatat, sa nu mi se mai vada nici varful urechilor de atatea probleme pe care ar trebuii sa le rezolv, in principal legate de scoala si de cercetasi dar nu numai... si totusi uite-ma... la Tutuneanu, la o cafea, ascultand muzica la casti si scriind pe blog... e bine! :D
Ca sa revin totusi in acest post cu ceva semi-inteligent... Cum vedeti voi problema iubirii platonice ? De existat nici nu vreau sa intru in polemica aceea stupida despre cum nu se poate dom`le... orice prezumtie de iubire platonica va esua cras in vreun act sexual accidental sau si mai banal.. intr-un sarut si nush ce... baliverne! Platonicitatea asta a relatiei nu depinde decat de o stare interioara, acea stare care te face sa realizezi din cand in cand ca asa e bine... e frumos dar mai mult n-ar putea fi pentru ca... pentru ca asa e. Desigur exista si ipostaza in care relatiune este schioapa, la modul un om care constient, iubeste platonic si celelalt.. vreun trist romantic care iubeste, stiti voi.. cu tot avantul unui camion fara frane. Ipostaza in care cineva trebe sa fie omul mai mare si mai intelept care sa explice cum se joaca jocul asta cu dragostea platonica ... si ghiciti cine ? Doar nu tristul nu ? :P Desii nu neg ca... se poate intampla.
S-a dus atmosfera... mai vorbim
Tuesday, May 13, 2008
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment