Wednesday, March 11, 2009
Aforismele
E drept ca din considerende de spatiu limitat si "estetica", nu pot sa-mi pun un status de 4 fraze... care sa se poata citi numai daca selectezi omul in lista si astepti sa iti apara tot statusul... imi pun unul mai scurt. O propozitie, o fraza rezonabil de lunga. E drept ca din graba uneori nici nu stau sa le citesc pe cele lungi... si-mi dau seama ca in timp ce multe dintre aforismele mai "comprimate" deja le am intiparite in memorie, la modul, imi suna foarte cunoscut... se pare totusi ca nu le fac deloc dreptate celor mai elaborate. Unele idei merita ce-i drept, mai mult decat o 10 cuvinte dintre care un verb.
Si dintre ultimele aforisme lecturate, va redau urmatorul :
"Cei mai multi oameni se trezesc la un moment dat cu sentimentul ca "exista"; acest sentiment este, pentru cei mai multi, suficient sa le comunice si sentimentul sanatos ca au un drept la existenta - sau chiar toate drepturile. Sentimentul meu in aceasta privinta a fost, din pacate, cu totul altul. Inca din adolescenta am fost purtat de sentimentul ca "exist", dar ca numai "creatia" imi poate da si un drept la existenta. De aici o anume timiditate, o anume tacere, o anume tristete metafizica de-a lungul varstelor mele. "
Si il vad edificator pentru tot ce am incercat, din cand in cand, sa pun pe aici, e drept ca mai mult pentru mine, si pentru oricine ar mai fi interesat, ca subiect de monolog sau idee. Ganduri disparate, notate la momentul oportun, fie el apropiat, rememorat sau amanat si uitat.
Sa zicem ca poate am exagerat, nu-i cel mai cultural blog de pe internet, nici n-am pretentia sa fie. Dar macar sa zica ceva, sa prinda interesul [al meu sau al tau] cu o violenta elengant de dura si sa-l mentina pana la punctul final.
Ceea ce numeam cu alta ocazie, "o naclaire in mediocritate... ", cred si se contureaza din ce in ce mai mult a fi, cea mai mare frica a mea.
Cu toata astea, prostitutia intelectuala [ si suntem in stare sa ne dam seama fiecare cand facem asta... nu-i asa ?] la orice nivel ar fi ea, are cele mai imbietoare mreje de care arareori scapi. E drept ca te trezesti, te scuturi de mizeria in care te-ai bagat de bunavoie si pleci. Eventual iti mai si bagi o doza de atac de substituent cultural, pe post de perie anti-prostitutie intelectuala si sa zicem ca revi la linia de plutire. Eram tentat sa folosesc termentul de banal. Dar imi dau seama ca, nu de banal trebuie sa ne ferim. De banalitatea unei mase de oameni as fugi mancand pamantul, e drept. Dar banalul propriu si personal, atat timp cat nu-i reluat sistematic de 50% din oamenii pe care-i cunosti sa zicem, e absolut admirabil. Iti bei o cafea si fumezi o tigara... Foarte ok! Dar asta-i tot ceea ce te relaxeaza ? Iti bei cafeaua, fumezi o tigara si...? Citesti nu ziar non-consum, asculti muzica non-consum, scrii ceva ce nu este cerut nicaieri [gen scoala, munca, etc], asculti zgomotul de afara si toate cele antementionate in Timpul Tau ? Asa mai da!
Cu acestea fiind spuse, inchei aici si ma intorc la muzica, cafea si niste rasfoiala prin diverse carti...
Thursday, March 05, 2009
Wednesday, January 21, 2009
Muza... neasteptata
Deocamdata
Scortisoara
In mreje delicate, plutind,
Prin nepasare...
Ne revedem mereu intaia oara
Si-n dansul tau placid
Eu te privesc zambind.
Zarind abia distincta-ti aratare
Cum se topeste-n zid...
Tu muza mea, cu iz de scortisoara.
Noapte buna ,
Revenim...
Tuesday, January 20, 2009
3 ani...
La multi ani blogule !
E destul de tarziu(03:45) si mie-mi pica ochi-n gura, am colocviu la 10 si cam atat... Ar trebuii sa fie ok!
Cinste mie, lui Bubu, Elizei, Adinei si lui Prichi pentru niste discutii intr-un alt registru, relaxat, placut si ceea ce, cred ca defineam cu ceva timp in urma ca fiind.. destept.
Poezie si jazz... asta as recomanda unui om flamand dupa altceva si satul pana peste cap de cotidian.
Eventual si-un pahar de vin/vodka/orice isi doreste fiecare si-i pica pe suflet...
Hai noroc!
Noapte buna!
Saturday, January 17, 2009
oras ... cultura
[Ma gasesc la inceputul lui 2009, intr-o iarna ce pare, cu toate capriciile si iesirile din tipar, una frumoasa, cu ninsori si frig.
Sunt in Bucuresti si asta este la fel de bine pe cat este de rau. Nu lucrez dar ma plimb mult... Mai mult cu mintea dar fie... Ma plimb ]
Descopar cum posibilitatile culturale pe care le ofera marele oras, chiar si micul oras, dar pentru a ne servii mai bine scopului o sa ramanem la conceptul fix de oras, sunt valide doar in masura in care ne acordam singuri posibilitatea culturala. Orasul iti poate oferii resurse culturale nelimitate [ar fi ceva nu ?] totusi trebe sa fi si tu intr-o anume stare, sa fi receptiv, sa ai creierul primitor, sufletul macar si pe langa toata astea.. Sa nu fi cretin! Incep sa cred ca sunteti din ce in ce mai cretini... Refuzam, stergem, negam, batjocorim si scaldam in mizerie tot ce nu ne place pe moment, nu ne vine comod, nu ne ofera profit, nu si nu... Pe scrut tot ce NU... trecem pe lista neagra si ponegrim.. nevoie mare.
Totusi orasul, personaj curajos ne arunca, daca suntem pe faza... diverse oportunitati culturale.
Eu unu vorbesc sub impresia recenta a primei vizite la opera. Frumos.
Dar posibilitatile sunt vaste... N-o sa ma incumet sa zic ca nu este nevoie decat sa cauti. Nici macar... asta s-ar rezolva de la sine daca am fi macar putin mai receptiv la starile culturale.
Daca n-am merge cu privirea bovina fix atintita asupra realitatii mizerabile si banale oferite tot de .. ca sa vedeti.. oras, am vedea si afisele, si reclamele si institutile culturale ale orasului .
Nu vreau sa reduc experienta posibil culturala numai la oras si exterior. Prin structura sa.. orasul ne ofera spatiile intim retrase in care.. putem sa ne .. pierdem vremea. Pierdem timpul, si-o sa imprumut spre discutie putin o idee a domnului Mircea Eliade, in masura in care stim si mai putem sa-l pierdem. Nu cu ocupatii minore si simple... ci pur si simplu sa-l pierdem. Sa stim sa-l pierdem , sa ne creem propria experienta... ma incumet sa zic... culturala.
Orasul arunca in noi cultura si noi...
Eu incerc s-o si primesc... din cand in cand.
Revin
Sunday, December 14, 2008
Scurt si deloc interesant
Sa zicem ca ma intalnesc mai ades nostalgic ca alte dati dar nu intr-un mod ingrijorator ci pur si simplu... cum mai zice Eliza... o fi vremea de vina... toamna tarzie.. mediatie... vreme de stat in casa si... scris pe blog.
De analizat cum poate unii renunta prea lesne le ultimele farami de copilareala in care se lafaiau pana nu demult... Toti alearga sa-si lege capul cu job-uri, cu facultati, cu relatii si evenimente sociale... Nu avem voie sa mai ramanem fara griji intr-o oarecare masura ? Ca nu arde... cel putin nu arde mereu.
Cu toate astea eu ma angajez si ... vremea nu-i tot aia... se schimba...
Si eu.. evident.. ma schimb. Desi, tare as ramane la fel...
Friday, November 14, 2008
Asa...
Supusă unui zeu indiferent,
Banal devii în propriul tău periplu,
Și-ți pierzi în vis tot șarmul aferent.
Te-așteaptă amiaza simplă și banală
Pustie mijlocire a zilei seci
Iar vremea-n ipostaza ei duală
Te-ndeamnă singur s-o petreci
Te-așteaptă seara și te prinde
Distant de tot și sufletesc cu toate
Și totuși vremea-n fugă te aprinde
Surprins de timp și cum să fugă poate
Monday, November 10, 2008
Prea mult timp
Suntem studenti. Facultate peste care adaugam un loc de munca, pentru ca n-are rost sa "pierzi vreea" numai cu scoala. Suntem stundenti angajati. Munci peste care adaugam evenimente sociale si culturale pentru ca binenteles... Doar n-o sa le lasam sa treaca pe langa noi, nu ? Suntem studenti cu job si viata sociala. Si cu toate acestea... cu tot cu job, cu scoala si cu petreceri, concerte si alte iesiri... Eu ma gasesc inca cu mult timp liber ... Asa ca ma ocup si de cercetasi. Ocupat baiat.
Cat de ocupati suntem totusi..? Daca in conditiile descrise mai sus, cu atatea griji pe cap si ocupatiuni... Gasim perioade in care nu este absolut nimic de facut... Si te-ai urca pe pereti de plictiseala.
Nici un bai... In scurt timp, mintile noastre dibace gasesc o preocupare si pentru cele scurte momente de plictis... si uite asa ajungi sa iti incarci factura telefonica, sa te uiti la un film sau sa dormi! Prea popularul sport studentesc.
Tuesday, October 21, 2008
Iluzie divina
Ce îmi blocau tot orizontul
Şi văd că raiul zeilor,
Acum e una cu pământul.
N-a fost vreun capriciu al sorţii,
Că-n fine... îmi place să mă-ncred:
Imaterialu-şi ia... în faţa morţii
Arme, doar de la cei ce-l cred."
Wednesday, September 17, 2008
punctul 0
Am trecut anu III, cu o restanta, vom vedea daca raman la buget... si viata merge inainte!
I have hit rock bottom, so there`s no place to go except up, right ?
Friday, September 12, 2008
Perpetuum sesionem restantiorum
Ei bine se pare ca odata prins in mrejele restantelor tinzi sa ramai acolo... e ca un drog, de care stiai ca nu trebuie sa te apuci, s-a intamplat sa ajungi sa... si acuma... parca nu poti sa scapi. Cel putin asa iti place sa zici.. .ca tu incerci.. dar nu... nu merge dom`le. Baliverne! Nu vrem ! Ne place sa fim lepre si sa ne plangem pe tema asta. Dar totusi... daca tot am deschis subiectul pasionant si arzator al restantelor hai sa-l aprofundam putin...
Sistemul minunat de invatamant romanesc functioneaza in unele institutii, in modul urmator :
Faci facultate si ai examene in sesiunile de drept. Dai examene... pe care poti sa le iei sau sa le pici. Cazul fericit : PRomovezi din prima si-ti vezi fericit de treaba;
Cazul ne-fericit: Pici examenul si-ti vezi fericit de treaba;
SI insist pe , iti vezi fericit de treaba pentru ca asa e... Sistemul face posibil ca studentul cu restante sa mearga inainte fericit pentru ca...
Dupa sesiune, fie ea de iarna sau de vara, avem extra-sesiune! Super nu ? Extrasesiune in care tu ca student platesti o taxa modica (50-100 ron, ce mi-s astia zilele astea...) si ai sansa sa-ti re - sustii examenul... Pe care, ghiciti ce ? Il pici!!! Evident! Pentru ca numai ce ai terminat cu examenele... Esti mort! Cu toate ca nu ai invatat la nici unu sa-l iei.. dar ai pierdut fiecare noaptea inainte de examen pe carti.. fara sa fi in stare sa le acumulezi... dar somn nu, deci mort! De oboseala fireste! unde ramasesem ? Asa... pici examenul din extrasesiune... pierzi milionu... trist!
No bun... Vine urmatoarea sesiune (sa zicem ca vorbeam pana acum de aceea de iarna) deci vine vara... Ai examene de dat in sesiune, ai examene din sesiunea trecuta ramase... Aici intervine facultate in formarea unui om, pe nesimtite si atat de subtil, si totusi cu un rol asa de crucial... Aici inveti ce inseamna managementul dom`le... Ai o mana de probleme serioase in fata (numite examene si restante) pe care trebe sa le administrezi cat mai bine pentru a le promova... sau cel putin sa le reduci numarul cat mai mult! Si faci asa...
Incepi sa te gandesti (asta pre-sesiune da ?) cum si ce vei da.. ce-i usor si ce-i greu ? Cate zile ai pentru ala si pentru ala ? Incepi sa bati holurile tuturor disciplinelor din facultate si te tresalti ca gaina la porumb la fiecare noua data afisata pe la aviziere si iti notezi totul in micul tau carnetel. In care pui bazele... MARELUI PLAN! Si toata planificarea, graficele si ganditul...plus relaxarea cuvenita inainte de sesiune... (putin desfrau ca vin vremuri grele nu ?) te duc fix in pragul primului exam. Si anume seara de ajun ;) si iara pierzi nopti, pici... ciclu se reia.
[re-editam post-ul dupa vreo 8 ore pauza...]
ok, putin fast-forward pana dupa "vacanta" cand vine celebra Sesiune de Restante !
Si pana la asta... profiti de timpul alocat pentru a te duce la mare, a te mai vedea cu prietenii, a te rasfata in orice altceva decat studiu si a cheltuii pe cat iti aloca parintii [in cazul in care de acolo vin banii] asta timp de vreo 1-2 luni, dupa caz, cand... cu surle si trambite trebe sa te prezinti inapoi la ilustra institutie de care apartii ca mandru discipol pentru a servi la altarul restantelor cu smerenie si vointa.
Desigur... 2-3 zile planuiesti cum vei aborda tot valu de examene... pana in ajun de exam. Recurent nu ? :D
Dar sarind peste pas-cu-pas... Unele restante le iei, altele nu... E vreo problema ? Nu treci anu ? Nu ramai la buget ? Nu te primesc ai tai inapoi acasa ? Neah... Inca mai sunt sanse, Oh! Marite sistem!! Ca sa ma intelegeti... Facem cunostinta cu un termen nou : Re-examinare! Care in caz ca va intrebati nu este ce ce ai crede... Restanta... Nuuu... Re-examinarile sunt a 4-a sansa ca zicem asa (recapitulam... Sesiune, Extra, Restante...3 da ? Deci cu asta.. 4) de a promova un examen! Aici de obicei... fiindca esti stresat si vine incheierea mediilor... Faci orice, copiute, servite, spaga unde se poate, milogeala, orice fel de prostitutie intelectuala de genu... si toate astea pentru 5! In nici un caz nu viseaza unii la mai mult... Note de calibru > 7 sunt trecute deja in categoria : "Ba dar tu ai invatat!" sau "Ce noroc pe tine!", etc...
Ei bine.. si asa mai scazi din numarul de restante, cresti numarul de credite... Din nou.. Slava tie marite sistem!!!
Si ce fac cei care nu au reusit sa dea spaga, sa citeasca copiuta, sa strecoare servita sau nu a mers milogeala ? Ard in iad ? Neah...
Urmariti-ma... Iara mai exista o sansa!! De necrezut nu...? Nu! Cu surle si trambite va prezint! Re-Re-Examinarea ! Ceva ce trebe sa fie insotita (dau exemplu de la MV ca altu nu am...) de o chitanta de vreo 250 RON... Mirobolant nu ? Si iara dai examenul... Pe care probabil il promovezi cu conditia sa nu fi retard total... fie din mila, sila sau uneori.. execptional.. Merit! Nu sariti.. Au fost cazuri!
Deci nu trebe sa fi un Einstein ca sa termini o facultate dom`le... Nici macar un student model... Nu... Poti sa fi ultima lepra, sa dai un examen de 5 ori intr-un an universitar ... si apoi sa treci anu! Poate iei si bursa cine stie ?
Subliniez.. Sistemul e de vina ca ne permite asemenea manevre dubioase! Si studentul va profita de orice sansa, pana ii ajunge cutitul la os! Concluzia ar fi : "Daca nu este absolut ultima oara cand poti sa dai examenul ala... mari sanse sunt sa nu inveti pentru el!"
Si ca sa vedeti ce lepra am ajuns, ca sa nu ziceti ca minteam intr-un post precedent... Am ajuns sa dau vina pe sistem! :))
O zi frumoasa
Sunday, September 07, 2008
Tu ai chef ?
Si se pare ca ne complacem adesea in sintagma asta cu "N-am chef!" si sub pretextul asta pierdem o groaza de vreme, nu ne bagam in seama diverse atributiuni sau le ignoram cu nesimtire pentru ca... Nu aveam chef atunci! Dubios cum cochetam cu treaba asta din cand in cand ... Suntem oameni cu pretentii totusi... facem chestii interesante si ne place sa credem ca lucrurile pe care le facem au un motiv. Ne ofuscam daca ne ia lumea in ras activitatile si pretindem ca au un scop dom`le... Eu ma uit la un serial de 6 ore pentru ca... Pentru e tare, da? ! Nu... e penibil sa stai 6 ore la un serial... Mai ales cand ai fi putut sa faci atatea in rastimul asta... Dar cum de altceva, poate chiar util, NU aveam chef... am mai pierdut 6 ore cu o porcarie! Yay!
Si multe chestii tindem sa le dam draq cu tendinta asta de a nu avea chef... Frecam menta... Nu citim ceva util... nu mergem la un curs ... nu dom`le... n-am chef!
Poate ar trebuii sa invatam sa ne analizam mai bine situatiile in care ne permitem sa zicem... N-am chef!
Pana una alta... eu pun punct!
Pentru ca... Nu mai am chef!
Sincr sa fiu m-as avanta intr-o plimbare sau o carte... Poate chiar o plimbare cu o fata si-o carte...
Desigur nu am fata, nu prea am carte ca-s toata in camera si eu nu... Dar hei...
Sesiunea de restante sfarsita si eu cu inca 3 chestii suspendate... pe care trebuie sa le rezolv in perioada imediat urmatoare. SO... Life is super! NOT!
Alt post foarte foarte slab.... Da de gandit nu ?
Friday, August 29, 2008
O lepra de om
E vreo 02:16, si-mi sprijin laptopul in brate, trantin in pat, cascand de somn, ascultand vantul de afara, intr-un sfarsit de vara care abia s-a hotarat sa mai lase caldurile[sper...], intr-o a 2 sesiune de restante [pe care, daca ma intrebai anu trecut pe vremea asta probabil nici n-o concepeam ca posibila] cu un examen maine, adica azi, dimineata pe care ... mare minune daca-l iau. Si lista de stare poate continua cu cele... alte examene de dat in restantele astea... cu faptul ca am puterea de concentrare a unui pusti de 4 ani cand altu are o jucarie noua si un chef de viata de zile mari. Probabil exagerez desigur... chef de viata ii... da-mi un chef sau cine stie ce plecare la munte, mare, hoinareala, destrabal si probabil voi fi acolo cat ai clipi...
Scoala, invatatu... chestii care conteaza... mdap... de kkt!
Inevitabil tot eu o sa ma adun, tot eu o sa trebuiasca sa ma scot din kktul in care m-am bagat asa de constient aparent... si de nonsalant in acelasi timp.
Am incercat sa mai scriu... Inca nimic.
De iubit nu mai iubesc. Nici nu iubeam dar mi-ar fi placut sa cred ca asa era. Trist nu ? Nope...
Am nevoie de ceva... ceva nou, sau ceva vechi... ceva care sa ma miste, sa-mi schimbe lenea in emotie si sa ma determine sa-mi misc curu.
UN articol slab, plictisitor... cu care mi-eram dator probabil.
O descriere mot-a-mot a zilelor e prea josnica, nu-i un jurnal. O interventie spirituala din cand in cand... Poate! Sa ma plang despre cat de lene mi-e ? Penibil domnilor!
O lepra de om,
Aici!
Thursday, July 24, 2008
Tot in mediocritate...
doar ca acuma-s mai revoltat... cu o impresie neobisnuit de proasta respectiv la propria-mi persoana si cu o dorinta de a ma razbuna teribila... Sa vedem!!
Friday, July 18, 2008
Naclait de mediocritate...
Ma vad comun, banal... ca niciodata... mediocru :|
Cat dramatism ... mi-e sila
Thursday, July 10, 2008
sesiune, sesiune...
In afara de banalitatea, ca sa-i zic asa, a sesiunii... cochetez cu niste gandiri artistice care inca astept sa se concretizeze in ceva.... dar sunt increzator ca o sa vina si momentul acela... pana atunci... ma vad desfatat in chestii simple si romantice... cum ar fi o iubire incipienta, reajustarea cu tot conceptul asta de "relatie" si in rest chill.. m-as apuca sa invat! la modul serios.. dar n-am chef.. cred... O sa vad!
SI nici nu mai scriu... :D Alta data...
Sunday, June 15, 2008
Putin timp, pierdut foarte eficient!
Acesta fiind scopul principal, in rest nu cred ca am ce cauta pe blog prea curand, eveniment speciale avem.. dar timp sa le istorisim mai putin. Pacat, o sa sfarsesc prin a face un rezumat searbad peste vreo doua luni al unor chestii cu mult potential de naste idei destepta.. .dar sunt riscuri pe care suntem cu totii dispusi sa ni le asumam... Nici nu pot fi un sclav al propriului jurnal :P
Voi revenii cu amanunte, pana una alta, sa vina sesiunea, testele, perioadele de kkt si mizerie... dar printre toate acestea... sper eu.. si momente frumoase :)
Va las cu o scriere frumoasa...
Multumiri criticului, muzei, situatiilor care m-au determinat sa mai scriu...
Nu mai sunt poeţi...
"Lumea este secată de frumos,
Şi-n van încearcă unii să o umple...
Nu-i... gând, oricât de simplu şi pios,
Să poată oprii ce are să se-ntâmple.
Nimeni nu vrea să mai asculte,
Era atâta linişte... azi e vacarm.
Unde-i ecoul acelor clipe mute ,
De ce sunt doar cuvinte, fără şarm?"
Căzut pe-aceste gânduri prinse-n ceară,
În timp ce tu aşteptându-mă, îngheţi,
Tresar, văzând că s-a-nserat afară
Şi-n lumea noastră nu mai sunt poeţi...
Sunday, May 18, 2008
... sau nimic !
Cert e ca nu le mentinem, si suntem cu totii o masa de oameni... cum ziceam si in post-ul precedent.. mediocri.
dar pentru aceste momente de razvratire ma felicit si in seri extraordinar de placute cum a fost cea de ieri... nu as accepta nicidecum mai putin decat ceea ce... nu implica nici o bresa in sistemul meu fabulativ de standarde. Vreau acel ceva ... sau nimic!
si cred ca iubesc pe cineva...
Friday, May 16, 2008
fara motiv anume
No bine, am revenit. Ca idee am putea sa scriu despre orice la momentul respectiv dar aparent mai nimic nu ar fi foarte important la momentul respectiv...
Dintre lucrurile banale... am mers la un concert John McLaughlin, destul de interesant, maine noapte aparent merg la noaptea alba a muzeelor ceea ce din nou ar putea fi semi-interesant si totusi raman cu o sene inimaginabila pentru orice cultural... sa citesc as zice, sa am discutii destepte, sa vad un film ? neah... nu film. sa citesc si apoi sa scriu, ar fi ceva! Prin urmare chiar nu am despre ce sa scriu...
Am inceput sa ma gandesc, la modul dubios, la cat de mediocrii suntem... mediocrii mediocrii mediocrii... si asta pentru ca nu facem nimic notabil, nu iesim in evidenta la scoala, in societate, nu facem frate... si asta probabil pentru ca nu vrem sa fim extraordinari... sau ne e frica nu suntem si nu vrem sa realizam asta si ca sa nu ne confruntam cu situatia in care nu am putea face chestii extraordinare asa ca... stam frate. ne vedem de viata noastra mediocra si nu cartim in nici un fel spre a vericifa daca putem sa facem ceva iesit din comun.
Si totusi, cum realitatea cotidiana tinde sa ne arate mereu, exista oameni care sunt perfect ignoranti la aspectul asta si nici in ruptul capului nu si-ar pune problema asta, pentru ca nu vor.. e prea comod sa stea asa... sa n-aiba aspiratii destepte ci sa se lafaie in mediocritate!
Urasc mediocritatea! Si totusi ma lafai in ea... Aiurea nu ? Chiar deloc! Este... cum obisnuiesc prea des sa zice unii... "Fucking life!"
Poate ar trebuii sa inchei aici... hai!
Tuesday, May 13, 2008
Atunci cand nu trebuie...
Ca sa revin totusi in acest post cu ceva semi-inteligent... Cum vedeti voi problema iubirii platonice ? De existat nici nu vreau sa intru in polemica aceea stupida despre cum nu se poate dom`le... orice prezumtie de iubire platonica va esua cras in vreun act sexual accidental sau si mai banal.. intr-un sarut si nush ce... baliverne! Platonicitatea asta a relatiei nu depinde decat de o stare interioara, acea stare care te face sa realizezi din cand in cand ca asa e bine... e frumos dar mai mult n-ar putea fi pentru ca... pentru ca asa e. Desigur exista si ipostaza in care relatiune este schioapa, la modul un om care constient, iubeste platonic si celelalt.. vreun trist romantic care iubeste, stiti voi.. cu tot avantul unui camion fara frane. Ipostaza in care cineva trebe sa fie omul mai mare si mai intelept care sa explice cum se joaca jocul asta cu dragostea platonica ... si ghiciti cine ? Doar nu tristul nu ? :P Desii nu neg ca... se poate intampla.
S-a dus atmosfera... mai vorbim
Sunday, April 20, 2008
Si-a mers ?
Desigur putem suna mereu un prieten bun si totul sa fie bine pentru seara aceea...
O seara frumoasa :)
Monday, February 18, 2008
Imi revin, oare ?
Enigma in silueta miniona
Firavă pentru ochi ce încă
Din şoapte nu ştiu să priceapă
Frivolă-i şi deloc adâncă
Prima iluzie ce-i scapă.
Atât de simplă pentru actorii
Cuprinşi în ritmul cotidian
Imuni la patimi şi fiorii
Acestui zâmbet diafan
Zâmbetul atins de un suspin
Şi de o complexa inocenţa
Cum rozelor firavul spin
Le schimbă-ntreaga lor esenţă.
Pierdută-n gânduri, o zăludă
Într-un avânt primăvăratic
Poeţilor ce vor s-audă,
Şoptind idei în chip empatic.
Închei această paradigmă
Curmându-mi rima-mi deşuetă
Despre cum ea este o enigmă
Într-o minionă siluetă.
Tuesday, November 13, 2007
Strain pe propiul blog...
Ma gandeam acum cateva zile sa pun un post... numit : Cercetasia ca un drog; dar vom vedea...
Monday, September 03, 2007
Gratis si inutil...
Astept cu tot dinadinsul sa treaca perioada asta tâmpă numită sesiune de restanţe şi sa pot sa ma intorc si eu la ocupatii mai frivole, mai simple, mai usor de procesat si ce nu implica atata stress... Ar trebuii sa ma intorc la Tulcea sa-mi termin practica, sa incep[incerc] incet incet sa readun lumea pe la scouti, sa vedem ce-i de facut si cum, sa vad cum fac sa ajung sa particip si eu la TOT-ul ala mult asteptat [TOT = Training of Trainers], si sa pun de un camp... asta mi-ar place acum mai mult decat orice, sa planific un camp destept, de preferat pentru "liderii" nostrii de la TL, ceva relaxat si totusi cu elementul strict necesa... OUTDOORS ! Ma vad inca in continua dilema daca sa dau sau nu la Biochimie anu asta... desi inclin inspre NU!
Printe planurile si realitatile acestui an ar fi... Faptul ca desii imi pastrez camera din camin sper sa nu stau prea mult acolo, acordul cu tovarasul frate e stabilit deja... De facultate mi-ar place sa ma tin mai serios si-n rest... m-as apuca de citit mai mult... Vedem!
Sunday, September 02, 2007
Cat de eficient evadezi din lene...
Intrebarea-i mereu aceiasi...? Te hotarasti suficient de repede sa fi eficient si esti atat de eficient incat sa recuperezi timpul pierdut..?
Sa speram ca da...
Thursday, August 30, 2007
Arta complicarii...
In privinta a multor chestii tind sa renunt si sa incerc sa pastrez doar ce se merita... cam greu de facut asta... Ai putea pierde multe chestii pe drum... Dar pana una alta... vantul bate tu de ce n-ai merge mai departe...
Wednesday, August 29, 2007
Strofa...
Da... draguta strofa si poezie... V-o recomand... ;)
Tuesday, August 28, 2007
Experimental... dar cursiv
Scriem acilea intr-o incercare, normala as zice, de a-mi golii mintea de tampenii ca sa pot sa ma intorc la invatat... si aparent, pe masura ce degetele-mi apasa pe fiecare tasta, si cum privesc ca se astern rand dupa rand de baliverne pe mica fereastra de pe monitor, ma simt mai usurat ? Mai liber de ganduri..? uhm... sa zicem ca intr-o oarecare masura da... cu toate acestea sistemul acela ingenios, in care o supapa asigura un curs unilateral al gandurilor tale din cap spre afara [prin afara intelegand orice mediu in care sa te descarci] nu prea este perfectionat ca sa nu zic inexistent si prin urmare.. pe masura ce tu iti versi acolo gandurile ca sa nu-ti explodeze capul... mintea-ti produce alte tone de ganduri cu care sa te umple si sa-ti ocupe vremea... e bine totusi, gandim!
Si-acum ca sa revenim pe un ton al normalitatii intainte sa ajunga mai tot poporul la concluzia ca o iau pe aratura... Posibil! de ce nu..? E bine totusi la un moment dat sa iti lasi gandul total necontrolat sa curga si sa te opresti ulterior, sa vezi unde te-a dus... Cateodata pe sperii singur, cateodata te simti usurat.. Eu doar incerc! Merge ?
O reteta pentru un gand usor... Muzica ta! Timp liber si companie... Singuraratea... Nu prinde bine :) chit ca nu vorbesti cu lumea.. stai cu ei... te ajuta!
Am incheiat escapada dubioasa...
Revenim....
Thursday, August 23, 2007
timp... n-am timp...
Monday, August 13, 2007
Dimpotriva...
O alta idee de discutat ar fi necesitatea de a te simti bine si a te distra... dar din nou.. Nu-i timp!
Monday, August 06, 2007
De ce tac ?
Si intratat de deasa a devenit treaba cu intrebarea incat incep si eu sa ma intreb... Eu de ce tac ? Ei bine, raspunsul probabil nu-l am de nu l-am dat nimanui, dar cum nu pot sa ma amagesc si pe mine cu eternul "Nimic! N-am nimic!" se pare ca-mi sunt dator totusi cu o explicatie... N-as putea sa zic ca tac... pur si simplu nu ma complic in conversatii, ceea ce observ ca la nivel familial cauzeaza o adevarata criza... mai ales ca in trecutul vesel si jovial al copilariei mele se pare ca am fost un copil d-asta oribil de comunicativ, caruia nu-i tacea gura... evident treaba asta se intoarce sa te bantuie. In orice caz, mi-am gasit mult mai mult timp de gandit in ultima vreme si asta pentru ca nu mai vorbesc atata, cum ii explicam si lu Bubu aseara, dintr-o serie larga de motive tind sa fiu asa de scarbit de lume incat as vrea sa tac pentru vreo 2 ani... dar cu siguranta situatia nu se va ameliora intre timp asa ca nu exista alta sansa decat sa continuam prin lumea de kkt si sa ne facem ca o suportam.
Voi reveni cu explicitari
Sunday, July 08, 2007
din nou in mana....
ultimele 2 zile am avut placerea de a re-vorbii cu o prietena, foarte simpatica si acolo undeva aproape de sufletul meu in felul ei special de a fi, un soi de combinatie subtila intre inocenta si voluptate interioara, replici prompte si desptete cand e cazul si linistea unui zambet complice din cand in cand... si vorbesc in mod sigur de dom`soara Stefan Eliza... :) mda mda...micul meu critic de arta, singura persoana cu care am ajuns sa imi despic poeziile in bucati si sa le gasesc si eu intelesul bun sau ma rog... ce-i bun, ce-i rau...
Am avut sansa de a reintroduce ultimele cretiuni si sub ochii Elizei... si raspunsul m-a uns la suflet... ehe... ce vremuri...
somn si oboseala fara rost... va parasesc...
as scrie... acum mai mult ca niciodata as scrie... dar nu e tocmai momentul oportun... si nici n-am vreun gand destept
si-am terminat oficial si cu primul an de faculta, cu 2 restante ce-i drept... dar sa zicem ca am depasit deja momentul... e timp si la toamna si pentru mine...
Saturday, June 30, 2007
Un lant de ... dezamagiri...
dupa cum ziceam... un lant de dezamagiri... si poate nu cele mai dezamagitoare chestii... o restanta, o aplicatie pentru un stagiu de formatori respinsa ... daar... restanta-i la genetica si stagiu chiar era interesant... si m-a gandeam deja ce am sa fac dupa stagiu si iata cum...ajungi sa te uiti in sus, ca bou la cer zicand: " multumesc de bolovanul de peste vis.... daca era verde brotacel... era perfect! "
dar ce conteaza mici detalii de genu... viata merge inainte si are tendinta nasoala de a nu te informa la ce ore are plecarile.. trebe tu sa fi atent... sa suni la fiecare gara in prealabil... o noapte de desene la anatomie... o noapte la un sfarsit de prim an de faculta... la o luna si ceva de cand n-am mai fost pe-acasa... si perfect constient de tot ceea ce ar putea sa insemne afirmatia... "Mi-e dor!" si liste de chestii de care imi este dor e lunga si foarte simpla de explicat drept pentru care nici n-o s-o mentionez...
In rest fain frumos... lume da bacu, noi examene... practici vara... campuri vara... totu-i frumos.. vreau sa cred !!
Voi revenii.... mai coerent!
Sunday, June 17, 2007
o problema de perspectiva...
Saturday, June 16, 2007
sesiunim din nou...
Sesiunea de mega-chillau la Bubulescu 2 zile la rand.. 2 zile de jucat carti, rummy, baut berici si barfit... totul ok. Am apucat si eu sa mai vorbesc cu Bubu.. lipsea asta de ceva vreme...
Referitor la postul anterior... tare mi-ar placea sa dezvolt subiectul.. dar la o vreme in care n-o sa-mi mai pice ochii in gura....
Putin ingrijorat cu privire la cum se mai cercetaseste pe la Tulcea.. dar trecea ea sesiunea si ne punem din nou pe treaba.. ce mama masii...
O dimineata frumoasa!
Thursday, June 14, 2007
arta de a te rade...
V-ati gandit vreodata la cum un lucru care este inevitabil sa se intample la un moment dat, si-l chiar anticipezi, parca vrei sa se intample... si totusi... evenimentul respectiv are loc... si deodata...nu sti ce sa faci ... te vezi deodata intr-o situatie evident normala....si totusi... daca tot ai glumit pe seama ei atata in trecut... observi ca de fapt te irita ca asa s-a intamplat... si incepi sa..evident, glumesti in continuare si chiar sa intensifici gluma ca sa nu fie enervant...Campania : "Bascalie pentru un suflet calm si vesel!!!" si o sustin... faceti misto fratilor... ca prinde bine! ce sa-ti bati capu cu tot soiu de probleme... fa bascalie pe seama lor... e simplu!!!
Noroc tuturor celor care stiu sa faca bascalie....
subiectul va fi dezvoltat...;)
sa fiti iubiti
Wednesday, May 30, 2007
Efortul de a gandii...
Mi-ar prinde bine mai mult timp liber si totusi se pare ca fac eforturi sustinute inspre al termina pe tot... nu-i nimic... este timp pentru de toate.. doar sa vrei... optimismul ma omoara.. si s-a dus is cheful de scris pe=acilea.. ma introc... alta data...
shh.... gandesc !
Sunday, May 27, 2007
De ce un blog... ?
Un lucru-i cert, daca nu ai ce scrie, nu-l scrie.... Singurul lucru care ma tine sa nu-i dau delete de tot la respectivul mancator de spatiu virtual este faptul ca printre cele n`spe porcarii si aiureli scrie de-a lungul lui, mai descopar si eu cate o idee buna, cate un gand frumos, imi mai dau praful jos de pe vechile etichete... de bere.. :) ce chestie... cu toata ca incepuse ca o f mare gluma, de la acea prima eticheta de bere "buna", o sticluta de Corona, bauta in istru cu tutu, chiar am adunat un numar de 15 sticlute de bere, chit ca nu-s ele din toata lumea ci din tot raftul de bere de import Carrefour, dar macar e altceva... si cum sesiunea trecuta a fost productiva in noi specimene, sa avem spor si in asta.... si pentru fiecare examen luat.. sa ne delectam papilele cu un nou gust amarui de bere nefiltrata... :) Totusi.. intrebarea se materializeaza... Unde-s sticlele mele acuma ca apartamentu-i in renovare...? Doar nu...? Neah... are grija mumushka de ele... SPER !
ok sa ne intoarcem la sesiunea de citeala si bagat la cap...
In cinstea caldurii oribile, a ploii din Cluj si-a lu Bubu,
Inchei sesiunea de comunicari pe dimi-neaza asta...
Un subiect demn de tratat totusi... delasarea sau amagirea cu actiuni mici..?
Saturday, May 26, 2007
Intr-un tonus bun.... melodic
si finitul produs al micii mele sesiune creatoare... este
Întrebări
Ce-nseamnă zâmbetele noastre,
Şi pentru ce zâmbim…
V-aţi întreba ?
Cum toate clipele albastre,
Le depăşim…
Aţi reflecta ?
Ne vom trezii…
Aţi număra ?
Câte frânturi de realitate,
În zori de zi…
V-ar incanta ?
Vom mai găsii…
Aţi medita ?
Că-n cotidiana nonşalanţă,
Ne-om ofilii…
V-ar întrista ?
Cum orice gând al nostru ajunge,
Înca un vers…
Voi aţi afla?
Şi câte întrebări s-ar strange,
În univers…
De-am continua !
Sunt întrebări… doar întrebări,
Sunt amintiri şi frământări…
Sunt doar cuvinte ce se pierd la mine-n gând,
Ocazii simple de-a mai pierde timpu-n vânt…
Si cu asta fiind enuntata si scrisa frumos, va salut... pe data viitoare...
Wednesday, May 23, 2007
de la bubu...matinal groove
Tuesday, May 22, 2007
Aiureala
Ce poate fi un izvor de ganduri si care-ar fi clar rostul lui ?
Incerc de mult sa imi dau seama dară soluţia incă nu-i.
Mai orice fapt sau intâmplare, orice obiect impresionant,
Ne arunca-n mici sesiuni de ganduri, totusi nimic solicitant,
Puţine-s insa acele lucruri, ce ne scufunda in gandire,
In rodnica, framantatoare, cu plin avant si daruire,
Gandire de momente rare, clipe ce trec abia-ntru-n ceas,
Atunci cand gandu-ti curge limpede precum izvorul cel retras,
In linistea padurii poate... sa reusesti sa cazi pe-un gand
Si sa il cerni prin toate sitele pana-i afli-un deznodamant
Dar totusi... stiu ce e un gand si cand de rodnic poate fi
Dar care este al lui izvor si ce trebe sa faci sa-l afli ?
Izvor de ganduri, inspiratie, un loc de joaca pentru muze,
Mi-inchipui ca citita aiurea, treaba asta s-ar putea s-amuze...
Dar revenind la ganduri si de-unde vin, din voia cui..?
E suficient sa-ti placa un lucru ca sa-i gandesti esenta lui ?
Sau este vorba de substanta, de chestii mari, de sinergie
Este cu-adevarat nevoie oare, sa pierzi atata energie?
Pentru a privii din toate partile, un lucru demn de reflectare
Ca sa scornesti concluzii simple, ca iarba-i verde si-apa-i mare...
Si daca nu gandim la toate, dar... cugetam ceva frumos,
Suntem noi siguri ca gasim, n-acel ceva spectaculos,
vreo urma de-nteles sau poate, vreo bruma de insemnatate?
mai stii... zicem si noi ca-i fascinant si-ntrun final rapunsu-i... Poate!
Somn de voie... si ce aiureli...
Monday, May 21, 2007
Ganduri...
Cu toate cele de gandit si cugetat... intamplarile fac ca vara sa fie aproape de noi, sesiunea la fel... asa ca foarte probabil iar ne paste celebra criza de timp... daca ma gandesc mai bine nu-i numai stundentia in focuri... incep si astia mici cu bacu sa se crizeze... sa-si uite nasurile adormite in carti.. etc.. asta daca invata cineva... dar sigur se intampla... :)
Vreau sa mananc o prajitura...
a se nota.. ganditul cu muzica si conversatii pe mess nu se impaca deloc bine... cel putin nu ala reflexiv... notat!
Sunday, May 20, 2007
Zile ploioase... frumos!
Thursday, May 10, 2007
bine ai venit streine..
Dintre micile chestii pe care le-as puncta totusi ar fi in mod sigur ca sunt un gras mai nou... :D ce om !! Dar scap eu si de asta.. si d-ale sufletului poate pe maine..
in rest acelasi ocupat dintotdeauna... un trist pe scurt! de unde atata tristete.. sunt si atat!!
Si dupa cum ziceam... aferenta creatiune...
Am început să uit
Cum e să legi cuvinte in şiraguri,
Să prinzi în ritm silabe şi să sari
Din gând în gând cu fine înţelesuri
Fărâmi de adevaruri să presari.
Am început s-adun
În palme idei şi gânduri cu-nţeles anume,
Le cântăresc acum cum niciodata n-am
Şi florilor de gheaţă în loc să le găsesc alt nume,
Mă pierd precum conturul lor ciudat pe geam.
Şi să îmi pierd încet şi urma de condei
Să nu cunosc nici florile nici ploile de mai
Am inceput să nu mai ştiu nici rima ce-i
Aşa că sufletu-mi umil o să-l gonesc in rai.
M-am intors
Friday, March 16, 2007
Friday, March 09, 2007
amintiri de dimineata
Dar ieri... ieri a fost o zi foarte interesanta, pe cat de solicitanta fizic pe atat de plina de amintiri... si anume, dimineata i-am cumparat mosului o bicileta noua, UKRAINA, ehe... poveste lunga... ce-i drept frumoasa bicicleta, rosie, far, dinam, stop pe spate.. tot ce vrei... o bijuterie, bijuterie prost ansamblata dupa cum a rezultat ulterior cand la primul meu drum pana-n centru, m-am intors cu o pedala in mana... ei, e bine ca nu i s-a intamplat bunicului... in schimb, mi-am adus aminte cat de mult am umblat cu bicicleta... fiecare vara incepand din clasa 1 si pana in a 7 mi-am petrecut-o integral la Muighiol, cum luam vacanta plecam acolo... si gaseam orice de facut... plimbat cu bicicleta peste tot, in satele vecine, prin balta, la dunare, la saratura... toate coclaurile cum ar fi zis mama. Si orice activitate posibila de la pescuit, la mers la camp, la cosit, sa adunat paie, prasit porumb, pepeni, floarea soarelui, prin gradina, udat cu galeatam, cu furtunu, mutat coloana de irigatii, dus vacile la camp, mers cu vaca la camp, muls, plimbat calare... orice... si pentru toate astea, care acuma mi se par printre cele mai frumoase amintiri nu am sa-i multumesc decat celui mai tare om pe care l-am cunoscut, Osman Risat, si anume... bunicul meu! Dar despre bunicul alta data... acuma chiar ca mi-e somn... im reiau activitatea sforaitoare... :D
Wednesday, March 07, 2007
o dimineata atat de obisnuita
Wednesday, February 28, 2007
you mess with it, it messes with you...
Tuesday, February 27, 2007
idei, de revenit asupra lor
pana una alta, dintro neincredere in propia memoria tin sa notez niscaiva idei pe care as vrea sa le dezolt pe-aici, eventual sa editez post-ul sau nu...
- ne concentram exact in masura in care ne permitem sa vizam cu ochii deschisi;
- mintea se pare ca-i cea mai vendictiva si sadica componenta a intregului uman, daca abuzezi de ea tinde sa te paraseasca in cele mai nasoale momente;
- noaptea nu e ca ziua;
Buna dimineata...
Vreau sa plec din Bucurestiul asta prea mort... vreau afara!
Saturday, February 24, 2007
oboseala cronica
ma vad la sfarsitul unei serii de nopti nedormite din motive mai mult sau mai putin fondate... cert e ca-s prea obosit... un post inutil.. fara subtrat destept asa ca ii punem capat aici!
Monday, February 19, 2007
ordinar
Saturday, February 17, 2007
desenele disney...
Da... inca una din diminetile de sesiune... desi nu pot sa sustin ca m-am pus pe invatat inca... poate niste lectii la animala intainte de culcare... desi as avea un dor nebun de scris... cu toate ca, se pare ca si in scrisul asta pe blog bag ceva creier, ceea ce inseamna automat ca daca as scrie probabil n-ar iesi ceva foarte consistent si decat asa... la cat de critic se pare ca am ajuns cu mine... mai bine deloc, deocamdata! Poate ar trebuii sa-mi iau o mare pauza de la blog... si cand adun ceva frumos... sa mai trantesc si eu un vers, o strofa... si de ce nu.. o poezie :)
this just in.. s-a ofilit narcisa... o well.. it not that bad.. flori sunt multe si pe toate gheretele... si mai ales.. am pus zambetul pe buze la ceva individe... deci si-a servit scopul... :)
si cum ieri, 16.02.2007 a fost onorabila zi de nastere a bunicului meu... care a implinit 77 de ani... ceva in tema.. si se pare ca a iesit ceva decent... poate nu zvacneste din text mesajul... dar nici nu trebuie... :)
aşteaptă senini, precum munţii, un apus.
Pârâului timp dus in lumea cea mare
îi lasă să-nvârtă al vieţii lor fus.
Sunt frunze… răzoare de raze îi scaldă
şi simt tot trecutul cu ochii deschişi.
Pe buze simt încă adierea cea caldă
a vântului timp ce i-a tot dus pieziş
Sunt flori…iar lumina şi vântul le sting
sufletul şi harul ce-l împart printre noi.
Şi-n lacrimi cu toţii spre noi îl împing
Friday, February 16, 2007
Dimineti fara... suculeţ :)
Printre tona de non-emotii pe care ti le provoaca starea asta de "in priza" imprimata de aceste momente din an numite sesiuni, din cand in cand... pe langa emotiile "de examen" te simti coplesit de un dor nebun de oameni... si de obicei te duce gandul la cei dragi, dragi tie si nu pentru ca sunteti rude, sau a-ti copilarit impreuna musai... ci pentru niste mici chestii care le fac sau le-au facut la un moment dat, pentru un anume moment foarte amuzant sau simpatic... mici detalii care raman acolo prinse in manunchiul de etichete pe care i le asociezi unui om... numai ca desii nu-i cea mai mare eticheta.. asta-i aia care te face sa zambesti.. e aia scrisa pe culoarea favorita, cu fontul cel mai simpatic... si dintre tonele de carti, foi, desene, iar carti si eventual caiete... scoti telefonul mobil si faci ceva.. dai un semn... un beep, un mesaj, un telefon... orice ca sa-ti umplii nevoie aia de bine din suflet si ca sa te aduci inapoi la linia de plutire... linie necesara!
Ei si... Ce mai faci Suculeţ ?
Thursday, February 15, 2007
Tocilarul, trisorul si dragobetele...
... Ghetie se pare ca n-a fost om prost... toti muschii sunt scrisi in latina... te face sa citesti odata denumirea, sa ajungi la 3 cuvinte mai incolo..si sa te intorci.. sa mai citesti o data "latissimus dorsi".. aha! ce-o fi asta... a! marele dorsal... da da da.. si mergi mai departe...
Trece Valentines Day.... si vine dragobetele... parerea mea.. la fel de penibile amandoua trebile.. nu ca eu as pierde ocazia sa ofer vrajeala ieftina de sarbatoare imprumutata... dar penibile... vrei sa iubesti.. iubesti oricand.. nu-ti trebe musai o zi! desi poate ma insel in privinta dragobetelui... trebuie sa face sapaturi... ce e dragotbetele..?
Wednesday, February 14, 2007
Gheţie si o narcisă...
Si asa am reusit sa-mi fac si treaba la universitate, sa-mi gasesc manual de anatomie si sa-mi iau pasta la PIXUL MEU PARKER, care deja devine o chestie iesita din comun..vorbesc despre pixul asta mai mult decat despre facultate.. :P nici chiar. dar intr-un mod uimitor am reusit sa raman impresionat si atasat de un pix care... a scris fara nici o problema timp de 6 luni, luni in care am dat si BAC-ul, si olimpiada tot... si m-am inscris si la facultate cu acelasi pix, am si scris primele cursuri... deci se merita 8 RON pe o pasta.. singura problema era ca data trecuta, acum vreo saptamana... mi-am luat o pasta neagra cu care oricat m-as fi straduit.. nu am reusit sa ma obisnuiesc... e ceva in a scrie cu negru ca nu ma incanta deloc si pur si simplu mi se pare anost si obositor... plus ca n-as putea scrie niciodata cu negru, poezi si anume... dar asta-i alta poveste...
si cu ghetie in mana, dupa ce am vazut si Cismigiul, am cedat in sfarsit in fata unei tarabe cu flori de unde mi-am luat o narcisa... o narcisa galbena, cu care m-am pozat si am trimiso mai tuturor fetelor pe care le cunosc... si la care tin binenteles... ceea e ca fost destul de placut.. mi-e dor sa dau flori... si aici nu prea am cui... dar e frumos sa ai o floare langa... macar din cand in cand...
in rest am nevoie de timp... de liniste... as scrie dar as pierde mult prea mult timp si adaugat la cel care oricum il pierd ar batea la ochi...
doamne ce balarii am scris... asta e...
Saturday, February 10, 2007
2, 1 ... facultati
... incep a resimt efectele unei absente a elementului cultural artistic din preocuparile mele... gandesc, la modul cel mai crunt si realist, sec! si asta nu-mi ajuta mie, situatie, .. nimanui. am neovie de o plimbare ... de un text usor, n-am timp de chestii ultra complexe, in schimb un mic stimulent trebuie gasit... altfel ... ma scufund in imbecilitatea cotidiana a bucurestiului. m-am gandit daca faptul ca am renuntat la filosofie cu cea mai mare nonsalanta, aparent, a fost unul din marile mele esecuri... nicidecum. am vrut sa dau la filosofie dintr-o ambitie, poate lejer stupida, de a-mi asigura si un element cultural (si sa vina sub semnul imperativului didactic, ca sa nu-l pot abandona oricum) pe langa cel informativ-stiintific de la facultate, ambitie de a nu fi orice doctoras, expert intr-ale biologiei si clinicelor si ignorant fata de arta, cultura, istorie si politic. si prin ignorant nu definesc total lipsit de tangenta ci pur si simplu.. un nivel comun, pe care-l poate sustine orice individ care-i petrece 4-5 ore la TV in fiecare zi... televizorul se pare ca are darul de-a ne conferii un grad de sub-cultura asa de multumitor incat unii uita cu adevarat ce-i aia cultura veridica. dar ce sa-i faci... e mult mai amuzant cand imaginea-i colora, si-n loc sa auzi cuvintele citite de o minte din vocea ta, le auzi din vocea unui comentator, mai vezi un decolteu, mai un top-model.. de ce nu...? si eu mai uit la televizor, de ce-s asa de revoltat..?
ei bine si cu toata ambitia culturala m-am lepadat de filosofie pe atat de repede pe cat am imbratisat ideea de a fi student la miniona facultate de pe splai... ideea ar fi cam urmatoarea, pretextul cultural l-am adaugat abia ulterior, dorinta de a face 2 facultati am avuto dintotdeauna... mai ales dupa ce am alfat ca medicina veterinara tine 6 ani, timp in care ai timp sa termini o alta si sa-ti tragi si un master... prin urmare planul initial era sa-mi vad de veterinara la un nivel intensiv si sa strecor filosofie pe unde pot, sa trec anii si atat si apoi sa ma inscriu la un master... ideal cel de genetica de la Biologie... dar, cum la filosofie nu m-am mai dus, si motive am multe... unu dintre ele ar fi ca, n-as fi putut sa continui sa merg si sa particip la niste seminarii in care "colegii" citeau ceea ce se dadea de la o saptamana la alta, si anume 2-3 carti, recenzii si tot tacamul, in timp ce eu weekend de weekend imi bateam capu cu fiecare liniuta, sant si tuberozitate pe care o poate prezenta un os al scheletului animal, fie el de al coada sau capul calului pana la unghia pisicii... a se nota, cainele are os penian! :P asa ca intr-un efort de a nu-mi prostitua pretentia culturala... am renuntat gradat la pretentia de a fi "studios" in filosofie... desii ramane o ambitie nesatisfacuta care probabil se va intoarce sa ma bantuie in viitorul... variabil! Planul B... Biochimie... :D v-om vedea... de data asta urmeaza o interesare minutioasa asupra programului, cerintelor, posibilitatii de echivalare a unor examene... etc etc etc...
printre diversele intamplari... ziua de 08.02.2007 a inclus, fapt pe care l-am omis in post-ul precedent, printre altele..si ultimul curs de anatomie pe semestrul I al primului an de facultate... Anatomia, poate singura materia cu adevarat relevanta din setul de materii de pe semestrul asta, onorabilul Gabriel Predoi, proful.... om de care am auzit multe, cum c-ar fi un excroc si nush mai ce... dar in definitiv si-n perceptia proprie si personala... un prof genial... pe linia lui de munca si anume Anatomia Comparata... si-n acest ultim curs, profitand si de faptul ca aveam 4 ore la dispozitie, tovarasul profesor, dupa ce ne-a tinut un minunat discurs despre cum cu generatia noastra gradul de indifierenta, inconstienta si indolenta relativ la procesul de invatare a atins culmi fantastice, a procedat, in modul sistematic caracteristic unui anatomist, sa ne demont(s)t(r)eze controlul pe care il avem asupra materiei asimilate in timpul semestrului, control evident inexistent... si am scris cu totii pe foi titlul cursului anterior dupa dictare fara sa sesizam ca-l mai scrisesem odata... scria muschi atat de aiurea in zona aia.. dar daca zicea profu.. vai.... oricum o lectie buna... in rest un curs fascinant, din care am pricipit mai multe chestii decat dupa ce rasfoisem manualul de 4 ori... ce sa-i faci.. nu-ti sare Pastea(autorul) din manual sa-ti exlice cum si ce fel e in schema cutare...
si cam atat pentru dimineata asta...
neata copii..!
Friday, February 09, 2007
restanta
(asa m-a caracterizat o prietena... am apreciat :) )
dar sa revenim la oile mele... ati observat cum, in momentele cele mai ciudate, tinde sa se intample cate ceva care, macar pentru moment, iti schimba complet starea de spirit... si nu vorbim de acele mici chestii care te fac sa zambesti doar, sau sa razi putin chiar daca esti trist sau cum oi fi... vorbim de acele evenimente, care pentru acel moment, eventual prelungit, iti schimba total stare de spirit... daca-s chestii care te fac sa si gandesti ulterior, le luam ca un bonus in discutia asta...
Mi s-a intamplat ieri sa fiu comparat, intr-un mod deranjant pentru mine cel putin, cu un Bucurestean, cuvant care a picat ca un cutremur asupra intregii viziuni pe care o aveam eu la moment si m-a pus fata in fata cu dilema... ce anume am auzit numa ce..? de ce eu, si anume interlocutorul de pa banca, cu o tona de hartii in mana si o mape pe jos, aratam a bucurestean...?
si apoi am primit explicatia... ca arat la fel de plictisit si de parca le-as fi vazut pe toate ca orice bucurestean... explicand, pe acelasi ton calm ca-s din TL, am primit o reactie la fel de interesanta... mi s-a zis ca-s doar plictisit in cazul asta...dar ca-i bine asa...
ei bine se pare ca lumea interpreteaza totul dupa cum vede lumea din jur.. dupa cum li se pare lor, ca ar fi ceva.. ca altceva... aiurea... de ce nu are lumea un sistem de valori, unul bun, la care sa se raporteze si sa n-aiba nevoie sa recurga la impresii generale despre o zona sau un tip social... lumea chiar nu mai are valori simple si clare.. gen cinste si stiu si eu.. curaj ceva...? nimic.. acuma poti fi doar... de treaba, ok, cool, trendy, misto, naspa, cocalar, badaran... nimic din care sa inteleg ceva despre un om... pur si simplu cuvinte, care nu numesc musai ceva... dar le scuipam cu un debit impresionant si cu-o gratuitate ... pana la limitele unui reflex vomitiv...
... ceea ce m-a revoltat pe moment la persoana care m-a numit "bucurestean", urma sa fie compensat prin, de fapt era compensat dinainte... de atitudine, persoana respectiva, din dialogul purtat cu altcineva, am aflat... venea de la un examen, examen din care plecase, desii stia, dar cum majoritateal lumi copia de zor... i s-a parut nedrept fata de propria-i persoana in primul rand.. preferand o restanta... cum bine a zis si proful de anatomie azi... "pana unde ne putem prostitua oare ?"drept e ca... eram si eu cam in aceiasi oala... plecasem de la testul de fizica... la care nu stiam absolut nimic.. si decat sa scriu ce mai aud prin sala.. l-am predat si am plecat... sa inteleg ca mai sunt oameni cu principii solide...? fie ele bune sau rele.. solide sa fie...! cred...
Sentiment de desgust general aparent il pierd... nu-mi fac griji... revine in mod atat de normal deja.. incat abia astept... deloc nerabdator...
Domnisoara interlocutoare este studenta la Biologie, anul I, ... are restanta la Biologia Animala acuma... colegul ei cu hands free.. probabil a luat! Ce lume de kkt!
N-am numarul ei...
Thursday, February 08, 2007
sa vina sesiunea...
pana una alta... o seara buna!
Monday, February 05, 2007
cu mintea obosita
Pe de alta parte... ce vina are lumea ai putea zice...? de ce sa te porti nasol cu niste oameni care n-au catusi de putin de a face cu situatia ta mizera...? ei bine... de ce nu ? mai ales daca nu sunt niste insi de care esti catusi de putin atasat...
Un lucru e bun la stare de scarba, nu e nevoie sa te agiti, nu trebuie sa fi nervos pur si simplu poti sa stai scarbit, de tot... si in acelasi timp.. sa gandesti.. chiar productiv.
Am reusit sa-mi cumpar cele 2 volume de Genomica, pe care le tot visam de vreun an si ... chestii foarte misto... un tratat serios, consistent, scris de oameni destepti... si cu subtitlu, care in contextul enunatat anterior, al unei sobrietati academice totale.. este pe cat de simplist, pe atat de eficient si amuzant... pe pagina 2 scrie... GENOMICA - Un tratat despre genom, / De la virusuri la om . Din pacate n-am avut timp sa ma ocup prea mult de respectivele doua volume, nici macar sa ma bucur cum trebuie de ele.. in lumia recentelor stari sufletesti.. dar e bine cand le vezi pe masa si-ti zici... bai ce carti misto, abia astept sa le citesc. ... ehe... cata tendinta aberativa poti sa mai transformi..? pana unde..?
Saturday, February 03, 2007
(ne)relevant
ca individ, se pare ca esti perfect capabil sa te arunci "head first" intr-o chestie care : - stii ca nu are sa-ti faca bine, ca o pierzi timp, ca n-o sa te simti bine a doua zi, ca n-o sa ajungi la rezultatul dorit sau chiar vei inrautatii situatia, doar de dragul de a scapa de o alta stare, una deranjanta, o stare de apatie, de durere si sfartecare interioara, tristete ai putea spune, acel tip de sentiment cu care numai realitatea te poate pune in contact. Si totusi daca se zice, in cele mai multe cazuri, ca realitatea doare, de ce ne mai place realitatea...? de ce toata lumea vrea adevarul si tine cu necesitate sa-l afle..? daca tot ne doare adevarul de ce nu traim in minciuni, e mult zis minciuni, intre aparente, inselatoare cum sunt, aparente si impresii, pareri, fara fundament veridic, doar cum am vrea sa stim lumea si toti ar fi fericiti nu...? greu de crezut, dar o utopie frumoasa non the less... dar sa revenim la ceea ce luasem in discutie initial si anume tendinta de a ne eschiva de o anumita stare pe care noi o consideram deplorabila printr-un salt cu tot elanul posibil intr-o alta stare, foarte posibil mai penibila decat cea de care incercam sa scapam, dar mai tolerabila la nivelul propiei persoane. Fie ca-i o stare mai acceptabila din punct de vedere emotional, senzitiv, mental sau orice alt mod in care putem percepe ceva... Evidenta ramane doar tendinta de a face chestii tampite pentru a depasii o situatie... intrebarea e o depasim..? sau doar ne inactivam temporar si speram ca maine sa fie mai bine..? eu as opta pentru a doua varianta... si totusi, nu strica o betie din cand in cand, te ajuta sa-ti dai seama de ce nu faci asta mereu ...
pe de alta parte, este uimitor cum starile de kkt sau evenimentele cu potential pertubatoar vin si ne fagociteaza exact in momentele in care chiar nu ai nevoie, si ar trebuii sa-ti vezi de ale tale... got to love it.
... am stat 3 ore si am urmarit 100 de melodii ale anilor 80, de VH1, chestie geniala... ar trebuii sa se faca asa ceva mai des...