Cu toate ca m-am ferit ca de draq de blog ultima vreme, sa zicem ca am dat peste un subiect relativ benign, si prin urmare, hai cu el...
Cum in ultima vreme, avand terminat cu mutatu, instalatul, plecarea lu fratimiu and other stuff, mi-am impartit timpul temeinic intre munca, somn si ocazionala bere...
In partea de munca a ecuatiei, am dat peste un anunt de participare la un simpozion, am intrebat la sefi, mi-am prezentat ideea, am facut o mini-serie(3 zile de soricareala/1 weekend) de determinari preliminare si rezultatul este : Inscrierea mea cu o lucrare la Al VII-lea Simpozion National de Patologie, tinut de Institutul Victor Babes din Bucuresti. Titlul lucrarii: Evaluarea indirecta prin pletismografie a stresului indus de manoperele standard la soarece.
Acuma toate bune si frumoase... Abstractul l-am scris eu si l-am trimis dar ramane totusi sa-mi termin experimentul. Sa-mi prelucrez datele si sa scot o prezentare. Poate si-un articol. N-ar fi deloc rau!
Concluzia cochetarii mele cu stiinta, neserioasa evident, este ca... Te caznesti 3-4 zile si la sfarsit te alegi doar cu un grafic si nici din ala nu pricepi mare lucru. Asta e !
In rest ar mai fi de adaugat detalii minore de genu :
- incepe scoala;
- am fost promovat la munca :))
- nu mai merg in Grecia sa ma LAS-uiesc :(( (pentru cine nu stia.. exista si posibilitatea asta)
- Sunt membru ARSAL :D Pe langa SIR acuma avem si ARSAL ... urmeaza la timpul cuvenit si CMVR :))
Trebuie sa mai scriu ca mai sunt de zis... dar sa nu abuzam de un singur post!
Aproximativ acelasi,
Orhan
-
Sunday, October 03, 2010
Tuesday, August 03, 2010
noua baza de operatiuni
Buna dimineata din coasta Cismigiului, mai exact str. Ion Brezoianu, nr. 51, sc. B, ap 20, adresa care sper ca va fi sediul central de operatiuni al lui Orhan pentru ceva vreme de-acum incolo... :) Partea cea mai buna este probabil faptul ca au luat sfarsit cautarile care deja devenisera un sujet de griji si oftica... So... it`s official! Mi-am gasit garsoniera, numai a mea, cu de toate si in buricu targului. Nu ma laud, imi repet mie ca sa ma cred! :D
Asa ca, va astept pe voi, prieteni, la o cafea, la orhan...in cismigiu :)
De povesti mai cu talc n-avem timp pentru ca unii dintre noi au un covor de spalat...
In rest foarte scrut : - sunt in concediu, plec la tulcea, plec la Sfantu, ma intorc si mai povestim.
Dimineata frumoasa!
Asa ca, va astept pe voi, prieteni, la o cafea, la orhan...in cismigiu :)
De povesti mai cu talc n-avem timp pentru ca unii dintre noi au un covor de spalat...
In rest foarte scrut : - sunt in concediu, plec la tulcea, plec la Sfantu, ma intorc si mai povestim.
Dimineata frumoasa!
Friday, July 23, 2010
Vama Veche cu Bubu - editia 2010
Buna dimineata,
Cu toate ca e deja vineri si noi ne-am intors din Vama duminica, astern acum cateva ganduri despre ce si cum a fost in weekend.
Dupa cum lesne se poate deduce din titlu, am fost cu Bubu in anuala escapada pe litoral [litoral pe draq ca numa in Vama mergem dar tot litoral ii :P] cu ocazia editiei a V-a FolkYou, intitulat nush de ce... "Miscarea de rezistenta" Suna mai bine Florian Pitis. Dar sa nu ne luam din asta.
Am ajuns joi noaptea si-am stat pana duminica timp in care am fost de 2 ori pe plaja ziua, odata am intrat si-n mare :D. In rest chillau pe terase, bere si vorbe. Si-asa nu-i timp de-o vorba linistita in Bucuresti. Iar la Tulcea... e de-a dreptul imposibil! Ne adunam de-odata prea multi ca sa mai stam la vorbe... avem de baut serios nu-i timp de vorbit :))
Totusi dintre ideile nascute la aceste vorbe amintesc urmatoarele:
- Timpul pe care il petreci in orice loc de "reculegere spirituala" [putin fortat ce-i drept dar fie] cum ar fi la mare, la munte, la tara... Nu poate fi considerat nicidecum ca fiind timp pierdut. Timpul se pierde la scoala, la munca, in trafic, la coada, la film si tot asa... in locurile in care atentia ti-e captata intr-o singura directie si mintea n-are unde face tumbe ca sa nu mai vorbim de oboseala care se aduna. In locurile cum sunt Vama Veche sau Sfantu Gheorghe, pentru mine cel putin, fiecare poate avea locurile propri,sunt locuri in care timpul este castigat. Stam la o bere pe terasa si castigam timp. De aceea iti permiti sa stai si la alta si alta bere, alta si alta vorba pentru ca nu pierzi timp.
In spiritul acestei idei: Va urez castiguri insemnate!
- Am reusit sa acompaniam cu succes un concept nascut acum 2 ani daca nu ma insel si anume... Conceptul de masa revervata ! Si-o sa-l povestesc aici : Sa zicem ca ai de discutat ceva serios, cu seful, cu partenerul de afaceri, cu partenerul de viata, cu parintii, etc... Atunci ai nevoie de o masa rezervata! O masa care sa nu intervina in discutie oricand ca sa-ti poti discuta si tu problemele. Desigur masa poate fi foarte rezervata si prin urmare greu accesibila in cazul in care, fiind atat de rezervata, se retrage spre un ungher intunecos al barului/restaurantului pe masura ce incerci sa te apropii de ea. Si-acum ca am elucidat conceptul mesei rezervate sa trecem la subiectul nou, al doilea concept al acestei serii absurde si anume : Conceptul salatei sincere! Care-i foarte simplu. In majoritatea restaurantelor ai mari sanse ca salata pe care o primesti sa fie pe cat se poate de sincera si anume: ne-pre-facuta. :)
Pe tren inapoi cred c-am mai scornit un concept. Si anume cel al parului nedreptatit de natura. Cum este al meu spre exemplu :p
- Traducerea din engleza a unor chestiuni suna de-a dreptul dubios in romana si de aceea le si folosim cu amuzament. Pornind de la acest consideret de-a lungul anilor am impamantenit expresii de genu : Sap!/Prasesc!(I dig!), Sunt tufisat!(I`m bushed) si tot asa... Totusi intrebarea se naste : Cum suna, "O gagica fezabila" ?
- Lasand acestea deoparte chiar am ramas cu intrebarea : Care-i unghiul perfect pentru a contempla si aprecia sanii unei fete ?
Astea ar fi aberatiile care au luat nastere in cele 2 zile de zacut pe La Canapele intr-o semi-ebrietate continua, motiv pentru care, nici nu ma astept sa aibe vreo priza la public. La momentul acela fie erau groaznic de amuzante fie erau profunde neica, nu gluma...
As vrea sa multumesc unor oameni care au facut aceasta Vama una reusita:
Domnul Mihai Alexandru, pentru compania excelenta si prezenta scenica :))
Domnisoarei Elena, din Chisinau, pentru o servire impecabila si o prezenta scenica mai buna ca lu Bubu =))
Domnului Boerencu Dan pentru ca mi-a spart nasul si m-a umplut de sange. Ce-ar fi Vama fara sange ? =))
Domnului Dragos Mihei pentru explicatia originii expresiei "a o lua pe ulei"
Domnului Negreanu George pentru Keni! :)
Si cam atat,
Probabil ca, daca ma apucam sa scriu acest post, cum veneam din Vama, ar fi lipsit multe dintre explicatii si multe povesti pe langa evidenta tenta lacunara n-ar fi avut nici haz. Probabil nici acuma nu au dar... macar sunt la rece, privite mai hobiectiv.
O dimineata frumoasa va urez :)
Cu toate ca e deja vineri si noi ne-am intors din Vama duminica, astern acum cateva ganduri despre ce si cum a fost in weekend.
Dupa cum lesne se poate deduce din titlu, am fost cu Bubu in anuala escapada pe litoral [litoral pe draq ca numa in Vama mergem dar tot litoral ii :P] cu ocazia editiei a V-a FolkYou, intitulat nush de ce... "Miscarea de rezistenta" Suna mai bine Florian Pitis. Dar sa nu ne luam din asta.
Am ajuns joi noaptea si-am stat pana duminica timp in care am fost de 2 ori pe plaja ziua, odata am intrat si-n mare :D. In rest chillau pe terase, bere si vorbe. Si-asa nu-i timp de-o vorba linistita in Bucuresti. Iar la Tulcea... e de-a dreptul imposibil! Ne adunam de-odata prea multi ca sa mai stam la vorbe... avem de baut serios nu-i timp de vorbit :))
Totusi dintre ideile nascute la aceste vorbe amintesc urmatoarele:
- Timpul pe care il petreci in orice loc de "reculegere spirituala" [putin fortat ce-i drept dar fie] cum ar fi la mare, la munte, la tara... Nu poate fi considerat nicidecum ca fiind timp pierdut. Timpul se pierde la scoala, la munca, in trafic, la coada, la film si tot asa... in locurile in care atentia ti-e captata intr-o singura directie si mintea n-are unde face tumbe ca sa nu mai vorbim de oboseala care se aduna. In locurile cum sunt Vama Veche sau Sfantu Gheorghe, pentru mine cel putin, fiecare poate avea locurile propri,sunt locuri in care timpul este castigat. Stam la o bere pe terasa si castigam timp. De aceea iti permiti sa stai si la alta si alta bere, alta si alta vorba pentru ca nu pierzi timp.
In spiritul acestei idei: Va urez castiguri insemnate!
- Am reusit sa acompaniam cu succes un concept nascut acum 2 ani daca nu ma insel si anume... Conceptul de masa revervata ! Si-o sa-l povestesc aici : Sa zicem ca ai de discutat ceva serios, cu seful, cu partenerul de afaceri, cu partenerul de viata, cu parintii, etc... Atunci ai nevoie de o masa rezervata! O masa care sa nu intervina in discutie oricand ca sa-ti poti discuta si tu problemele. Desigur masa poate fi foarte rezervata si prin urmare greu accesibila in cazul in care, fiind atat de rezervata, se retrage spre un ungher intunecos al barului/restaurantului pe masura ce incerci sa te apropii de ea. Si-acum ca am elucidat conceptul mesei rezervate sa trecem la subiectul nou, al doilea concept al acestei serii absurde si anume : Conceptul salatei sincere! Care-i foarte simplu. In majoritatea restaurantelor ai mari sanse ca salata pe care o primesti sa fie pe cat se poate de sincera si anume: ne-pre-facuta. :)
Pe tren inapoi cred c-am mai scornit un concept. Si anume cel al parului nedreptatit de natura. Cum este al meu spre exemplu :p
- Traducerea din engleza a unor chestiuni suna de-a dreptul dubios in romana si de aceea le si folosim cu amuzament. Pornind de la acest consideret de-a lungul anilor am impamantenit expresii de genu : Sap!/Prasesc!(I dig!), Sunt tufisat!(I`m bushed) si tot asa... Totusi intrebarea se naste : Cum suna, "O gagica fezabila" ?
- Lasand acestea deoparte chiar am ramas cu intrebarea : Care-i unghiul perfect pentru a contempla si aprecia sanii unei fete ?
Astea ar fi aberatiile care au luat nastere in cele 2 zile de zacut pe La Canapele intr-o semi-ebrietate continua, motiv pentru care, nici nu ma astept sa aibe vreo priza la public. La momentul acela fie erau groaznic de amuzante fie erau profunde neica, nu gluma...
As vrea sa multumesc unor oameni care au facut aceasta Vama una reusita:
Domnul Mihai Alexandru, pentru compania excelenta si prezenta scenica :))
Domnisoarei Elena, din Chisinau, pentru o servire impecabila si o prezenta scenica mai buna ca lu Bubu =))
Domnului Boerencu Dan pentru ca mi-a spart nasul si m-a umplut de sange. Ce-ar fi Vama fara sange ? =))
Domnului Dragos Mihei pentru explicatia originii expresiei "a o lua pe ulei"
Domnului Negreanu George pentru Keni! :)
Si cam atat,
Probabil ca, daca ma apucam sa scriu acest post, cum veneam din Vama, ar fi lipsit multe dintre explicatii si multe povesti pe langa evidenta tenta lacunara n-ar fi avut nici haz. Probabil nici acuma nu au dar... macar sunt la rece, privite mai hobiectiv.
O dimineata frumoasa va urez :)
Tuesday, July 13, 2010
scurt / cafea
Vreau sa am, la un moment dat, cal! Calul se poate conduce si dupa ce ai baut o bere!
O sa revin si mi-ar face placere sa dezvolt subiectul acesta fiind vorba binenteles despre mai multe chestii nu numai despre doritul cal.
Deocamdata insa ma multumesc cu a scrie aceste cateva randuri, a-mi sorbii cafeaua si-a degusta o tigara.
Nota 1 : - beletristica intra fantastic de bine dupa sesiunea ;
Nota 2 : - Joi pleca cu Bubu in VAMA VECHE!
O sa revin si mi-ar face placere sa dezvolt subiectul acesta fiind vorba binenteles despre mai multe chestii nu numai despre doritul cal.
Deocamdata insa ma multumesc cu a scrie aceste cateva randuri, a-mi sorbii cafeaua si-a degusta o tigara.
Nota 1 : - beletristica intra fantastic de bine dupa sesiunea ;
Nota 2 : - Joi pleca cu Bubu in VAMA VECHE!
Friday, July 09, 2010
I hate IT !
N-am sa reusesc niciodata sa inteleg cum se descurca unii si le si place sa lucreze cu programe, kit-uri, plug-in-uri, etc.
Oribil! Oribil! Oribil!
Cel putin pentru mine!
Mi se pare absolut normal sa faci ceva in biologie/medicina/stiinte ale naturii si sa nu-ti iasa... Dom`le... Celulele nu se simt bine azi, nu merge nush ce... OK. Dar nici nu te astepti sa faca ce vrei tu. Tu doar observi, notezi, te uiti, inveti... Vezi cum ar trebuii sa mearga chestiile. DAR... programele le face tot un om nu ? Programele se fac ca sa fie folosite si sa MEARGA! Sau programatorii fac asta dinadins? Sa-si smulga prostii parul din cap incercand sa instaleze un cacat de camera foto pe un microscop.
Recunosc! Vorbesc la cald si-s peste poate de nervozat si infrant. Recunosc!
O sa insist totusi... poate imi induc un icter ceva... macar la ala stiu de ce si cand sa ma astept. Problema-i doar culoare... Ce nuanta dubioasa as prinde cu un fond galbui sub ciocolatiul meu superb =))
OK... care-mi da o slujba in IT ? :))
Oribil! Oribil! Oribil!
Cel putin pentru mine!
Mi se pare absolut normal sa faci ceva in biologie/medicina/stiinte ale naturii si sa nu-ti iasa... Dom`le... Celulele nu se simt bine azi, nu merge nush ce... OK. Dar nici nu te astepti sa faca ce vrei tu. Tu doar observi, notezi, te uiti, inveti... Vezi cum ar trebuii sa mearga chestiile. DAR... programele le face tot un om nu ? Programele se fac ca sa fie folosite si sa MEARGA! Sau programatorii fac asta dinadins? Sa-si smulga prostii parul din cap incercand sa instaleze un cacat de camera foto pe un microscop.
Recunosc! Vorbesc la cald si-s peste poate de nervozat si infrant. Recunosc!
O sa insist totusi... poate imi induc un icter ceva... macar la ala stiu de ce si cand sa ma astept. Problema-i doar culoare... Ce nuanta dubioasa as prinde cu un fond galbui sub ciocolatiul meu superb =))
OK... care-mi da o slujba in IT ? :))
Thursday, July 08, 2010
Follow me Igor, I will show you...
Buna dimineata,
O mica precizarea asupra titlului... M-am bucurat asa de tare acum 2 ani cand mi-am dat seama ca am un job, unde chiar pot sa fac glume de genul asta, pentru ca am cu cine. Si cum orice gluma buna e bazata pe niste adevar. Asta am si facut pana acuma la acest loc de munca al meu. Am umblat dupa doctor, de colo colo, fiind de ajutor, incurcand lucrurile, etc...
Desigur este foarte greu sa fi Igor cand n-ai un Frankenstein bun! Ca sa-l citez pe Sorescu, dintr-un context de calusari, "Ma... unsprezece sa fi fost... si-un mut bun, ager." Si-amu... Igor ca Igor dar cui sa-i zici "Yes doctor!" ?
Despre toate astea mai in detaliu, cu alta ocatie totusi.
Deocamdata cafeluta tare de dimineata si fuga la munci. Lamele! Ma bantuie lamele!
Out
O mica precizarea asupra titlului... M-am bucurat asa de tare acum 2 ani cand mi-am dat seama ca am un job, unde chiar pot sa fac glume de genul asta, pentru ca am cu cine. Si cum orice gluma buna e bazata pe niste adevar. Asta am si facut pana acuma la acest loc de munca al meu. Am umblat dupa doctor, de colo colo, fiind de ajutor, incurcand lucrurile, etc...
Desigur este foarte greu sa fi Igor cand n-ai un Frankenstein bun! Ca sa-l citez pe Sorescu, dintr-un context de calusari, "Ma... unsprezece sa fi fost... si-un mut bun, ager." Si-amu... Igor ca Igor dar cui sa-i zici "Yes doctor!" ?
Despre toate astea mai in detaliu, cu alta ocatie totusi.
Deocamdata cafeluta tare de dimineata si fuga la munci. Lamele! Ma bantuie lamele!
Out
Monday, July 05, 2010
It`s over!
Asta era domnule, cafeaua relaxata de dimineata! :D
Declaram oficial sesiunea incheiata ! Iar mie nu-mi ramane altceva de facut decat sa... Ma duc la munca nu ? :) La munca atunci! Am fugit!
Declaram oficial sesiunea incheiata ! Iar mie nu-mi ramane altceva de facut decat sa... Ma duc la munca nu ? :) La munca atunci! Am fugit!
Saturday, July 03, 2010
the last stretch...
Letter to myself: "Haide ma ca mai e doar un examen! Da-o-n spanac! "
asa... si-amu ca mi-am facut de cap cu autoincurajarea.
Daca tot dispun de cafea sa vedem... ce sa abordam ?
Asa! Planuri de vara :
In primul rand ar fi Folk You in Vama Veche, alaturi de minunatul, inconfundabilul, fenomenanul si adesea ocupatul... BUBU (a.k.a. Buricu, Bubiche, Alecu, Alex sau banalul domnul Mihai Alexandru, absolvent de Administratie Publica muncitor la Cosmote). Dar mergem... facem escapada anuala! O sa fie ... SUPER (chiloti peste pantaloni, mantie, tot tacamul :P)
Ar mai fi ... Concecediu undeva in august! Sa mai merg si eu pe-acasa.
Sfantu Gheorghe - ANONIMUL festival - timp as avea.. vedem cine merge :)
Altceva n-avem in plan deocamdata... :-?
Dar gasim noi!
Asa... Mai vorbim!
asa... si-amu ca mi-am facut de cap cu autoincurajarea.
Daca tot dispun de cafea sa vedem... ce sa abordam ?
Asa! Planuri de vara :
In primul rand ar fi Folk You in Vama Veche, alaturi de minunatul, inconfundabilul, fenomenanul si adesea ocupatul... BUBU (a.k.a. Buricu, Bubiche, Alecu, Alex sau banalul domnul Mihai Alexandru, absolvent de Administratie Publica muncitor la Cosmote). Dar mergem... facem escapada anuala! O sa fie ... SUPER (chiloti peste pantaloni, mantie, tot tacamul :P)
Ar mai fi ... Concecediu undeva in august! Sa mai merg si eu pe-acasa.
Sfantu Gheorghe - ANONIMUL festival - timp as avea.. vedem cine merge :)
Altceva n-avem in plan deocamdata... :-?
Dar gasim noi!
Asa... Mai vorbim!
Wednesday, June 30, 2010
ultimul copil, al unui imperiu...
Asa... acuma ca sunt asteptat in mod fierbinte de cafeaua din dreapta mouse-ului, si exista si muzica buna pe Radio Swiss Jazz pot sa-mi incep si eu dimineata ca omul relaxat.
Inainte de a ne vedea de cele din program pe ziua de azi...
Este de-a dreptul infricosator ceea ce se intampla la mine la munca... Ma simt ca ultimul copil al unui mare imperiu. Cand am facut si eu ochi in lumea Cantacuzino-ului, se vorbea oricum lejer la timpul trecut despre gloria si maretia institutului, dar nu era nici un pericol iminent la porti. Pur si simplu... Era o perioada mai slaba din istoria nicidecum pe terminate a unui lucru mare. Lucrurile s-au mai schimbat si de la o teama latenta, insotita de sublinieri ale importantei evidente la nivel national al unei asememnea structuri, de a avea aceiasi soarta ca alti colosi strategici romanesti am ajuns azi la a se discuta prin care anume eveniment recent isi va gasii institutul sfarsitul. Va fi lipsa autorizatie de productie va fi lipsa de azot lichid ? Oribil de palpabile ambele teorii.
Nu se mai fac greve, nu se agita lumea prin laboratoare... Institutul moare cu atat de multi doctori la cap. Nu privesc aceasta realitate nicidecum politic ... desi este evidenta si mana politicii in toata treaba asta.
Stiintific vorbind... E tare greu.
Si revin cu precedenta comparatie... ma simt ca ultimul copil al unui mare imperiu.
Cade Constantinopolu si intrebarea mea e... De pe parte a zidului vreau sa fiu cand pica ?
Daca tot am deschis aceasta cutie pandorica ... probabil sunt dator sa zic si altele dar constat ca-i putin prea deprimant pentru dimineata asta.
inchei aici, in speranta ca voi putea intr-o zi sa revin asupra subiectului schimband comparatia istorica cu una mitica... aia cu pasarea Phoenix.
Orhan
Inainte de a ne vedea de cele din program pe ziua de azi...
Este de-a dreptul infricosator ceea ce se intampla la mine la munca... Ma simt ca ultimul copil al unui mare imperiu. Cand am facut si eu ochi in lumea Cantacuzino-ului, se vorbea oricum lejer la timpul trecut despre gloria si maretia institutului, dar nu era nici un pericol iminent la porti. Pur si simplu... Era o perioada mai slaba din istoria nicidecum pe terminate a unui lucru mare. Lucrurile s-au mai schimbat si de la o teama latenta, insotita de sublinieri ale importantei evidente la nivel national al unei asememnea structuri, de a avea aceiasi soarta ca alti colosi strategici romanesti am ajuns azi la a se discuta prin care anume eveniment recent isi va gasii institutul sfarsitul. Va fi lipsa autorizatie de productie va fi lipsa de azot lichid ? Oribil de palpabile ambele teorii.
Nu se mai fac greve, nu se agita lumea prin laboratoare... Institutul moare cu atat de multi doctori la cap. Nu privesc aceasta realitate nicidecum politic ... desi este evidenta si mana politicii in toata treaba asta.
Stiintific vorbind... E tare greu.
Si revin cu precedenta comparatie... ma simt ca ultimul copil al unui mare imperiu.
Cade Constantinopolu si intrebarea mea e... De pe parte a zidului vreau sa fiu cand pica ?
Daca tot am deschis aceasta cutie pandorica ... probabil sunt dator sa zic si altele dar constat ca-i putin prea deprimant pentru dimineata asta.
inchei aici, in speranta ca voi putea intr-o zi sa revin asupra subiectului schimband comparatia istorica cu una mitica... aia cu pasarea Phoenix.
Orhan
Monday, June 28, 2010
Today
IS NOT A GOOD DAY FOR SCIENCE ! (si nu a fost doar o banuiala :P)
pe scurt m-am hotatar si nu ma duc la examen.
Motivele sunt mai mult decat simple :
- n-am invatat;
- n-am mintea necesare sa invat de-acum incolo (3 ore);
- n-am !
O sa regret cel mai probabil,
dar mi-o asum
[la 5 ore dupa afirmatiile de mai sus :
- m-am dus la examen ca de... cica prima conditie este sa te prezinti;
- am intrat;
- am dat foaia si-am plecat!]
asa ca dragii mei... Tin sa trag o concluzie foarte justa zic eu:
Prima conditie nu este nicidecum sa te prezinti, PRIMA CONDITIE este SA INVETI inainte sa te preziti!
Am ZIS!
pe scurt m-am hotatar si nu ma duc la examen.
Motivele sunt mai mult decat simple :
- n-am invatat;
- n-am mintea necesare sa invat de-acum incolo (3 ore);
- n-am !
O sa regret cel mai probabil,
dar mi-o asum
[la 5 ore dupa afirmatiile de mai sus :
- m-am dus la examen ca de... cica prima conditie este sa te prezinti;
- am intrat;
- am dat foaia si-am plecat!]
asa ca dragii mei... Tin sa trag o concluzie foarte justa zic eu:
Prima conditie nu este nicidecum sa te prezinti, PRIMA CONDITIE este SA INVETI inainte sa te preziti!
Am ZIS!
Sunday, June 27, 2010
Etichete
Din ciclu... ce n-as face ca sa nu invat la ora asta... sau poate doar o pauza bine-meritata... Na ca mi-am tras ETICHETE pe blog. Ca sa fie mai usor de gasit chestii pe un subiecte sau ceva. Mai usor pentru mine evident. Nu stiu cati altii se uite retrospectiv pe-aici :))
Daaar... Avem label-uri da ? Estem cul !
Si salut desigur blog-ul lui Chiri. Imi place!
PS : Nu-mi plac blog-urile!
Deci paraziti!
Daaar... Avem label-uri da ? Estem cul !
Si salut desigur blog-ul lui Chiri. Imi place!
PS : Nu-mi plac blog-urile!
Deci paraziti!
Sunday, June 20, 2010
Auto-asumatul LEPRA
Foarte interesant de urmarit, si mai ales in perioada aceasta, in care manifestarile de natura subiectului,pe care urmeaza sa-l abordez, devin din ce in ce mai pregnante, si anume... evenimentul psiho-social autointitual LEPRA !
As vrea sa facem mai intai diferenta intre omul lepra prin nastere (indolentul cu drepturi depline, lenesul prin excelenta, prostul, cel-fara-de-griji chiar...) si auto-asumatul lepra. Nu ma intereseaza sa tratez subiectul lepra din nastere, este vast ce-i drept dar nu face obiectul acestei dimineti. De asemenea il si invidiez pe acest om, pentru puterea de delasare, asa ca nu.
Auto-asumatul LEPRA. Sau lepra de ocazie daca doriti...
Capabil, inteligent si ager, lepra de ocazie traieste alaturi de omul de rand in perfecta armonie. Nu deranjeaza prin nimic aproape, netradandu-si adevaratele veleitati decat in anturajul apropiat. Situatiile aparute se rezolva cu sau fara participare, viata merge inainte...
Ei bine dar... pentru ca mereu exista un dar. Exista si situatii limita sa le zicem. Situatii mai stresante dar nu la nivel individual. Acelea s-ar rezolva si in liniste, pentru ca-s individuale nu ? Ehe... dar cand inca o sama de oameni au aceiasi problema si aleg sa si-o rezolve de capul lor, aici este momentul sa actioneze LEPRA. Trebuie putina publicitate nu ? Si-atuni apare fenomenul arhicunoscut de FRECAT MENTA ACTIV... si anume... nu-ti faci treaba, dar te plangi incontinuu despre cum n-o faci... pana determini o tona de lume sa se implice in problema ta, motivandu-te, sustinandu-te, dar... nefolositor. Insuccesele cred ca alimenteaza acest fenomen. Izbandele sunt putin mai naucitoare dar LEPRA se poate regrupa rapid, pentru urmatorul eveniment.
Aici, acum, a fost descris contextul ideal in care LEPRA, jubileaza!
Nu ma intereseaza sa gasesc o solutie sau vreo alta interpretare...
Relatam si eu pur si simplu
O dimineata frumoasa va urez!
As vrea sa facem mai intai diferenta intre omul lepra prin nastere (indolentul cu drepturi depline, lenesul prin excelenta, prostul, cel-fara-de-griji chiar...) si auto-asumatul lepra. Nu ma intereseaza sa tratez subiectul lepra din nastere, este vast ce-i drept dar nu face obiectul acestei dimineti. De asemenea il si invidiez pe acest om, pentru puterea de delasare, asa ca nu.
Auto-asumatul LEPRA. Sau lepra de ocazie daca doriti...
Capabil, inteligent si ager, lepra de ocazie traieste alaturi de omul de rand in perfecta armonie. Nu deranjeaza prin nimic aproape, netradandu-si adevaratele veleitati decat in anturajul apropiat. Situatiile aparute se rezolva cu sau fara participare, viata merge inainte...
Ei bine dar... pentru ca mereu exista un dar. Exista si situatii limita sa le zicem. Situatii mai stresante dar nu la nivel individual. Acelea s-ar rezolva si in liniste, pentru ca-s individuale nu ? Ehe... dar cand inca o sama de oameni au aceiasi problema si aleg sa si-o rezolve de capul lor, aici este momentul sa actioneze LEPRA. Trebuie putina publicitate nu ? Si-atuni apare fenomenul arhicunoscut de FRECAT MENTA ACTIV... si anume... nu-ti faci treaba, dar te plangi incontinuu despre cum n-o faci... pana determini o tona de lume sa se implice in problema ta, motivandu-te, sustinandu-te, dar... nefolositor. Insuccesele cred ca alimenteaza acest fenomen. Izbandele sunt putin mai naucitoare dar LEPRA se poate regrupa rapid, pentru urmatorul eveniment.
Aici, acum, a fost descris contextul ideal in care LEPRA, jubileaza!
Nu ma intereseaza sa gasesc o solutie sau vreo alta interpretare...
Relatam si eu pur si simplu
O dimineata frumoasa va urez!
Wednesday, June 16, 2010
the land of sesiune
Magica locatie intradevar...
Nimic nou ce-i drept, nu-i prima sesiune si nici ultima, daaar... E prea cald oameni buni! Mult prea cald!
Trebuie sa ne descurcam totusi!
Imi doresc sa merg la Garana Jazz Festival anu asta... dupa 6 ani de dorit :P
Poate se va si intampla... si hai ca nu mai scriu caci imi este evident ca n-am nimic de zis!
Sesiunea-si face simtita prezenta totusi... uite ce incoerent sunt! Joy!
Nimic nou ce-i drept, nu-i prima sesiune si nici ultima, daaar... E prea cald oameni buni! Mult prea cald!
Trebuie sa ne descurcam totusi!
Imi doresc sa merg la Garana Jazz Festival anu asta... dupa 6 ani de dorit :P
Poate se va si intampla... si hai ca nu mai scriu caci imi este evident ca n-am nimic de zis!
Sesiunea-si face simtita prezenta totusi... uite ce incoerent sunt! Joy!
Sunday, June 06, 2010
Duminica
Avem data de... 06.06.2010 ceea ce presupune mai multe chestiuni:
- este prima duminica de iunie si eu imi servesc cafeaua la geam;
- este ultima duminica cand chiar nu era nevoie sa ma trezesc asa devreme :P
Dar sa nu facem atata caz din mai nimic...
Ne mobilizam si sigur iese ceva!
Imi recomand cafea, ciocolata, jazz si Pink Floyd.
Altora le recomand sa-si gaseasca propria reteta!
O dimineata frumoasa de duminica,
Imi/Va urez
- este prima duminica de iunie si eu imi servesc cafeaua la geam;
- este ultima duminica cand chiar nu era nevoie sa ma trezesc asa devreme :P
Dar sa nu facem atata caz din mai nimic...
Ne mobilizam si sigur iese ceva!
Imi recomand cafea, ciocolata, jazz si Pink Floyd.
Altora le recomand sa-si gaseasca propria reteta!
O dimineata frumoasa de duminica,
Imi/Va urez
Saturday, May 22, 2010
Si de ce n-ar ploua ?
Si de ce n-ar ploua ? Nu e nadusala, nu te bate soarele-n cap, e ok!
Asta scriam, ca un post de-un rand, mai devreme, cand ma holbam la cat de innorat e de cateva zile...
Intre timp am plouat. Si zic AM, pentru ca am stat si-am plouat si eu odata cu ce era afara...
Si ploaia nu-i in nici un fel o forma a naturii de-a plange. Cel putin nu imi inchipui cum sa plangi asa de expresiv... Nu e o vaitare in ploaie mereu. Ma uit pe geam si vad ceva care oscileaza de la melodia unei doine de jale pana la veselia unei hore sau chiar desfraul extaziat al unui saman voodoo dansand in rimtul frenetic al tobelor.
Am plouat de la momentul in care nori-mi pareau niste perne mari de tifon ce incearca grabit sa transporte apa ...
Am plouat odata cu perdeaua de apa ce a venit dupa.
Aud ploaia fiindca o vad. O vad cum loveste acoperisul mare din fata ferestrei si suna sec si nervos... O vad in schimb cum se loveste de fiecare frunza si aud mii de bubuituri. Frunzele nici macar nu se misca cand ploua tare. Stau... ca oile... cu capul in jos si ingramadite, de-un verde crud, deloc specific vreunei oi.
Vad ploaia si nu pot sa aud muzica care-mi iese de sub podul palmei (unde-s difuzoarele laptopului evident). Dar nu o aud mai ales pentru ca vad ploaia.
Si-i atata soare peste nori. Doar ca ploua!
Si de ce n-ar ploua? :)
Asta scriam, ca un post de-un rand, mai devreme, cand ma holbam la cat de innorat e de cateva zile...
Intre timp am plouat. Si zic AM, pentru ca am stat si-am plouat si eu odata cu ce era afara...
Si ploaia nu-i in nici un fel o forma a naturii de-a plange. Cel putin nu imi inchipui cum sa plangi asa de expresiv... Nu e o vaitare in ploaie mereu. Ma uit pe geam si vad ceva care oscileaza de la melodia unei doine de jale pana la veselia unei hore sau chiar desfraul extaziat al unui saman voodoo dansand in rimtul frenetic al tobelor.
Am plouat de la momentul in care nori-mi pareau niste perne mari de tifon ce incearca grabit sa transporte apa ...
Am plouat odata cu perdeaua de apa ce a venit dupa.
Aud ploaia fiindca o vad. O vad cum loveste acoperisul mare din fata ferestrei si suna sec si nervos... O vad in schimb cum se loveste de fiecare frunza si aud mii de bubuituri. Frunzele nici macar nu se misca cand ploua tare. Stau... ca oile... cu capul in jos si ingramadite, de-un verde crud, deloc specific vreunei oi.
Vad ploaia si nu pot sa aud muzica care-mi iese de sub podul palmei (unde-s difuzoarele laptopului evident). Dar nu o aud mai ales pentru ca vad ploaia.
Si-i atata soare peste nori. Doar ca ploua!
Si de ce n-ar ploua? :)
Saturday, May 15, 2010
rima
Capatului meu de lume,
I-am pus porti bine-ncuiate
Si ca paznici numai glume
Ce nu se dau dezlegate.
I-am pus porti bine-ncuiate
Si ca paznici numai glume
Ce nu se dau dezlegate.
Tuesday, May 11, 2010
Focus! Daniel-san!
Buna dimineata,
Din nou de la cafeaua mea de dimineata, dar cu-o priveliste mult mai inverzita asupra FUT-ului(Facultatea de Utilaj Tehnologic, nu va ganditi la prostii). Primavara chiar si-a facut de cap cu peisajul de pe fereastra, si cu toata ca am schimbat zapada de pe uscaturi cu crengile pline de frunze, efemera-i mai si inverzeala asta. Nu cred c-au trecut 3 saptamani de cand au inverzit copacii si deja verdele nu mai e tot ala... trecem incet spre verdele acela prafuit de vara. Nu ne-om lua chiar din atata lucru.
Fiind foarte constient ca e posibil sa zic din nou ceea ce am de zis, si ca subiectu-i la indemana oricui, revin cu insistenta bunicului meu si zic ca "toate se fac la timpul lor!" Si daca pana acuma ma gaseam pe mine exponentul aiurelii in perioade de importanta considerabila, constat ca-i boala generala oarecum...
Uameni buni, preteni, trageti-va-n sus de izmene si vedeti-va de treaba, de ceea ce este cu-adevarat important, la modul obiectiv. Timp sa ne agitam, sa ne isterizam, sa suferim, sa iubim, sa ne futem, sa bem si alte ocupatii pe cat de placute pe-atat de consumatoare de timp avem mereu. So... Focus! Daniel-san! (cum zicea adesea simpaticul Pat Morita, interpretand deja celebrul rol, al domnului Miyagi)
Totusi intr-o mare de frivolitati/banalitati, cu toti avem cate-o ancora, avem un ceva care ne face sa avem o parere mai buna despre sine, sa credem ca... "Uite, tura vura, tranca fleanca dar fac treaba aia!". Ei bine eu de curand m-am cam dezlegat de ancora si nu stiu cat de linistit o sa fiu pana nu ma ancorez la loc. Care-i ancora mea ? Si ce-am de gand sa fac ca sa fiu din nou prins de mal impotriva derivei zilnice... prea putin conteaza. Ideea e foarte simpla... verificati-va ancora si unde-i ancorata, sa nu va treziti fara.
Criptic si dubios,
punem punct.
Ma duc si eu spre Institut, cat inca mai am un loc de munca... :))
Din nou de la cafeaua mea de dimineata, dar cu-o priveliste mult mai inverzita asupra FUT-ului(Facultatea de Utilaj Tehnologic, nu va ganditi la prostii). Primavara chiar si-a facut de cap cu peisajul de pe fereastra, si cu toata ca am schimbat zapada de pe uscaturi cu crengile pline de frunze, efemera-i mai si inverzeala asta. Nu cred c-au trecut 3 saptamani de cand au inverzit copacii si deja verdele nu mai e tot ala... trecem incet spre verdele acela prafuit de vara. Nu ne-om lua chiar din atata lucru.
Fiind foarte constient ca e posibil sa zic din nou ceea ce am de zis, si ca subiectu-i la indemana oricui, revin cu insistenta bunicului meu si zic ca "toate se fac la timpul lor!" Si daca pana acuma ma gaseam pe mine exponentul aiurelii in perioade de importanta considerabila, constat ca-i boala generala oarecum...
Uameni buni, preteni, trageti-va-n sus de izmene si vedeti-va de treaba, de ceea ce este cu-adevarat important, la modul obiectiv. Timp sa ne agitam, sa ne isterizam, sa suferim, sa iubim, sa ne futem, sa bem si alte ocupatii pe cat de placute pe-atat de consumatoare de timp avem mereu. So... Focus! Daniel-san! (cum zicea adesea simpaticul Pat Morita, interpretand deja celebrul rol, al domnului Miyagi)
Totusi intr-o mare de frivolitati/banalitati, cu toti avem cate-o ancora, avem un ceva care ne face sa avem o parere mai buna despre sine, sa credem ca... "Uite, tura vura, tranca fleanca dar fac treaba aia!". Ei bine eu de curand m-am cam dezlegat de ancora si nu stiu cat de linistit o sa fiu pana nu ma ancorez la loc. Care-i ancora mea ? Si ce-am de gand sa fac ca sa fiu din nou prins de mal impotriva derivei zilnice... prea putin conteaza. Ideea e foarte simpla... verificati-va ancora si unde-i ancorata, sa nu va treziti fara.
Criptic si dubios,
punem punct.
Ma duc si eu spre Institut, cat inca mai am un loc de munca... :))
Monday, May 03, 2010
I survived JMICA
Buna dimineata,
Ei bine. se pare ca a mai trecut inca un 1 mai, 2010 de data asta, si eu n-am fost nicidecum in Vama Veche. Nu ca nu mi-as fi dorit sa ma duc si sa ma integrez in absolutul bahic pe-acolo... dar pentru ca nu s-a putut. Nu s-a mers!
Si ca sa explicam de ce nu s-a putut si ce inseamna JMICA dintr-un foc ei bine...
Orhan a participat la "Joint Meeting of Immunology and Clinical Alergology" in cadru careia a avut loc al 40-a Congres al Societatii de Imunologie din Romania, membru al carei societati se intampla sa fiu. Si uite asa, am schimbat tricoul de vama vache si blugul rupt cu sacoul kaki si raiatul bej, mi-am petrecut 4 zile frumoase la Sibiu, si am vazut si eu cum ii la un congres stiintific.
De ce ziceam "I have survived JMICA" ? pentru ca am reusit sa trec si peste prima mea prezentare in fata unei sali de cercetatori. N-am lesinat si nici nu m-am facut de ras, sper! Ma rog... toti trebe sa incepem de undeva.
In schimb am stat si am cascat ochii si ciulit urechile la ceea ce se prezenta pe-acolo si tin sa zic ca ... in ciuda tuturor inconvenientelor, a lipsei de bani si a problemelor de care toata lumea se vaita, chiar se face treaba pe la noi prin tara si prin balkani. Niste prezentari foarte interesante la greci, bulgari si sarbi.
Foarte frumos!
Mie unu mi-a placut! Si chiar astept urmatoarea ocazie de genu.
Pana una alta... Un lucru ii cert, mai am.... Hat! Pana sa pot sa ridic si eu capu ca prezint ceva... demn. Si mai ales pana sa zic ca inteleg tot ceea ce zice lumea despre imunologie. Dar nu-i nimic... O astfel de revenire la realitate ii foarte bine venita!
Dar schimband putin registru... Trebe sa plec si eu la mare cat de curand! Nu se poate asa! :))
Cam atat... scoala ma cheama. cred...
Ei bine. se pare ca a mai trecut inca un 1 mai, 2010 de data asta, si eu n-am fost nicidecum in Vama Veche. Nu ca nu mi-as fi dorit sa ma duc si sa ma integrez in absolutul bahic pe-acolo... dar pentru ca nu s-a putut. Nu s-a mers!
Si ca sa explicam de ce nu s-a putut si ce inseamna JMICA dintr-un foc ei bine...
Orhan a participat la "Joint Meeting of Immunology and Clinical Alergology" in cadru careia a avut loc al 40-a Congres al Societatii de Imunologie din Romania, membru al carei societati se intampla sa fiu. Si uite asa, am schimbat tricoul de vama vache si blugul rupt cu sacoul kaki si raiatul bej, mi-am petrecut 4 zile frumoase la Sibiu, si am vazut si eu cum ii la un congres stiintific.
De ce ziceam "I have survived JMICA" ? pentru ca am reusit sa trec si peste prima mea prezentare in fata unei sali de cercetatori. N-am lesinat si nici nu m-am facut de ras, sper! Ma rog... toti trebe sa incepem de undeva.
In schimb am stat si am cascat ochii si ciulit urechile la ceea ce se prezenta pe-acolo si tin sa zic ca ... in ciuda tuturor inconvenientelor, a lipsei de bani si a problemelor de care toata lumea se vaita, chiar se face treaba pe la noi prin tara si prin balkani. Niste prezentari foarte interesante la greci, bulgari si sarbi.
Foarte frumos!
Mie unu mi-a placut! Si chiar astept urmatoarea ocazie de genu.
Pana una alta... Un lucru ii cert, mai am.... Hat! Pana sa pot sa ridic si eu capu ca prezint ceva... demn. Si mai ales pana sa zic ca inteleg tot ceea ce zice lumea despre imunologie. Dar nu-i nimic... O astfel de revenire la realitate ii foarte bine venita!
Dar schimband putin registru... Trebe sa plec si eu la mare cat de curand! Nu se poate asa! :))
Cam atat... scoala ma cheama. cred...
Thursday, April 15, 2010
Maree sociala + update banal
Sa vedem...
Pe cat ne consuma urbanizarea asta diavoleasca in care misculam anevoios zi de zi, probabil pe atat de multe oportunitati ne ofera, nu ? Cu toate ca asa de rar ne aplecam asupra chestiilor de genu... Eu de ce trebuie sa cunosc 40 de oameni pe zi ? De ce trebe sa salut tot poporul cunoscut din vedere ? De ce am nevoie de un job si de-o casa ? Raspunsul este evident banal si absolut obiectiv. Dar nu acel raspuns ma intereseaza deocamdata... Acela-i mult prea simplu ca sa-l cocot pe blog la ora asta.
Problema este ca nu constientizam mai nimic la un nivel organic. Traim, invatam, muncim pentru ca asta face toata lumea. Ne miscam de colo colo in inertie precum zooplanctonul oceanelor depinzand total de mareea sociala.
Nu ridic aici nici o problema noua si nu vreau sa ajung la vreun raspuns absolut.
Pur si simplu subliniez. Suntem niste animale sociale recunosc. Dar cat din frumusetea interactiunii cu semenii sau cu natura mai gustam cu adevarat ? Prea putin as zice.
Vreau o casa in padure. Vreau sa ma bucur cand imi bate cineva la usa si nu sa-mi dau ochii peste cap. Desi probabil si acolo as face la fel o vreme... :))
Am o noua casa ce-i drept. In care nu m-am mutat inca dar facem si asta in curand.
Unde am de gand sa locuiesc singur si sa primesc vizite. Eventual. Ne mai gandim la asta...
Promit sa revin cand ma plictisesc de singuratate si sa anunt populatia. Desi simt ca dupa 23 de ani de stat cu lume sub acelas acoperis parca ar prinde bine macar un an de izolare. Pe cat se poate.
Vreau o floare. Animal de companie aparent o sa am... 4 soareci. Care daca e s-o luam cantitativ, fac cam cat un porc de guinea :))
Revin cu o poveste despre alte chestiuni si despre ce urmeaza sa fac. Sibiu printre altele...
Pe cat ne consuma urbanizarea asta diavoleasca in care misculam anevoios zi de zi, probabil pe atat de multe oportunitati ne ofera, nu ? Cu toate ca asa de rar ne aplecam asupra chestiilor de genu... Eu de ce trebuie sa cunosc 40 de oameni pe zi ? De ce trebe sa salut tot poporul cunoscut din vedere ? De ce am nevoie de un job si de-o casa ? Raspunsul este evident banal si absolut obiectiv. Dar nu acel raspuns ma intereseaza deocamdata... Acela-i mult prea simplu ca sa-l cocot pe blog la ora asta.
Problema este ca nu constientizam mai nimic la un nivel organic. Traim, invatam, muncim pentru ca asta face toata lumea. Ne miscam de colo colo in inertie precum zooplanctonul oceanelor depinzand total de mareea sociala.
Nu ridic aici nici o problema noua si nu vreau sa ajung la vreun raspuns absolut.
Pur si simplu subliniez. Suntem niste animale sociale recunosc. Dar cat din frumusetea interactiunii cu semenii sau cu natura mai gustam cu adevarat ? Prea putin as zice.
Vreau o casa in padure. Vreau sa ma bucur cand imi bate cineva la usa si nu sa-mi dau ochii peste cap. Desi probabil si acolo as face la fel o vreme... :))
Am o noua casa ce-i drept. In care nu m-am mutat inca dar facem si asta in curand.
Unde am de gand sa locuiesc singur si sa primesc vizite. Eventual. Ne mai gandim la asta...
Promit sa revin cand ma plictisesc de singuratate si sa anunt populatia. Desi simt ca dupa 23 de ani de stat cu lume sub acelas acoperis parca ar prinde bine macar un an de izolare. Pe cat se poate.
Vreau o floare. Animal de companie aparent o sa am... 4 soareci. Care daca e s-o luam cantitativ, fac cam cat un porc de guinea :))
Revin cu o poveste despre alte chestiuni si despre ce urmeaza sa fac. Sibiu printre altele...
Subscribe to:
Posts (Atom)